Indicați drept vinovați pentru lucrările de proastă calitate ce au dus la prăbușirea capătului pistei aeroportului sibian, constructorii, consultanții și proiectanții au venit și cu soluții de remediere. Trei la număr. Dintre care una implică demolarea a 90 de metri din pista extinsă a aeroportului.
După cum dezvăluia Turnul Sfatului în ediția tipărită precedentă, experții desemnați de instanța din Târgu Mureș pentru a stabili cine se face vinovat de prăbușirea dealului pe care a fost prelungită pista aeroportului sibian nu au nicio reținere: proiectanții de la Obermeyer și Iptana, consultanții de la Dornier Consulting și constructorii de la Max Boegl poartă vina pentru tot dezastrul produs în noaptea dintre 22 și 23 august 2010.
Aceiași trei experți – profesori universitari din București, Cluj-Napoca și Timișoara – au analizat și propunerilor celor trei părți (pârâte în procesul intentat de Consiliul Județean Sibiu) de remediere a alunecărilor ample de teren. Trei la număr, toate propunerile au drept scop ”îndulcirea” pantei pe care o are în prezent rambleul înalt de 28 de metri. Cu alte cuvinte, transformarea acestuia de la o înclinație de 1:2 la o înclinație de 1:4, fapt ce ar duce la o mai bună stabilitate a dealului construit din pământ de calitate mediocră, cu drenaj insuficient și cu apă din plin.
”Să mai demolăm”
Propunerile de remediere au fost structurate în mai 2013 de către asocierea de proiectanți Iptana – Obermeyer și au fost agreate atât de către consultanți, cât și de către constructori.
Însă cel puțin una din propunerile formulate este surprinzătoare, cu atât mai mult cu cât este și ”preferată de toate pârâtele”. ”Soluția implică reducerea suprafețelor betonate de dincolo de capătul pistei de decolare-aterizare, suprafețe ce au fost folosite operațional cu caracter provizoriu pe parcursul lucrărilor de execuție a modernizării aeroportului Sibiu și care nu mai pot fi folosite ca extensie de pista operațională de decolare-aterizare din motive aeronautice”, este descris în expertiza depusă în procesul de la Târgu Mureș. Cu alte cuvinte, să fie demolată pista pe o lungime de 90 de metri, astfel încât panta rămasă din deal să se încadreze în proporția de 1:4 care ar asigura stabilitatea dealului. ”Condiția obligatorie pentru realizarea variantei 1, demolarea pe 90 de metri a pistei aeroportului, este considerată inacceptabilă de către beneficiar (Consiliul Județean Sibiu și Aeroport), care prin reprezentanții săi autorizați au prezentat argumente pertinente în acest sens”, arată experții cooptați în procesul de la Târgu Mureș.
Va fi nevoie de noi exproprieri
Celelalte două variante propuse de către cei indicați drept vinovați pentru lucrările proaste implică ”îndulcirea pantei” prin prelungirea dealului din capătul pistei aeroportului. O astfel de prelungire presupune achiziționarea unor noi terenuri, deoarece limita de proprietate a CJ Sibiu este deja atinsă de actualele extinderi. Autoritățile județene sunt dispuse să facă aceste exproprieri.
Experții consideră că pe lângă această prelungire este nevoie și de realizarea unor noi sisteme de drenare a apelor subterane, de îmbunătățirea pământului folosit prin amestecarea acestuia cu pietriș și nisip, precum și de refacerea pistei din beton afectată de alunecări.
Cât costă?
În procesul aflat pe rol și cu termenul următor în martie 2014, CJ Sibiu cere ca despăgubiri 15 milioane de euro, sumă considerată necesară efectuării lucrărilor de reparații, urmând ca în cele din urmă instanța să decidă cât trebuie plătit.
În dosar, însă, ai fost depuse și trei proiecte de remediere a alunecărilor, proiecte realizat în aprilie 2012 de către SC Ecoterra SRL din București. Firma a fost angajată de Consiliul Județean Sibiu, iar cele trei soluții de consolidare a rambleului costurile au fost estimate la 20 de milioane de euro, cu tot cu TVA. Durata de execuție a lucrărilor este cuprinsă între trei ani și cinci luni și patru ani și cinci luni, în funcție de soluțiile alese. Însă aceste soluții și-au pierdut relevanța, susțin experții, deoarece potrivit ultimelor discuții, reabilitarea alunecărilor de teren va putea fi făcută și prin extinderea lucrărilor dincolo de limita de proprietate, autoritățile județene fiind dispuse să facă noi exproprieri.
Context
Recapitulare: în noaptea dintre 22 și 23 august 2010, la pragul cu numărul 09 rambleul s-a prăbușit, pământul luând-o la vale pe o lungime de aproximativ 250 de metri, zona dislocată având o lățime de aproximativ 100 de metri. ”A fost grav deteriorat sistemul de colectare și drenare a apelor de suprafață. Au apărut fisuri și denivelări în platforma adiacentă pistei, s-au deschis rosturile între dalele pistei”, arată experții. În timp, alunecările au afectat inclusiv zona betonată a pistei, fenomenul de instabilitate extinzându-se pe o lungime de 30 – 40 de metri în amonte de creasta taluzului. Fenomenul de instabilitate continuă să se extindă.
Interesant este faptul că aceste grave alunecări de teren au fost semnalate încă din 2009. Zona era cunoscută drept una cu probleme: în 19 august 2005, în urma unor ploi abundente, canalizarea a fost suprasolicitată, iar pe suprafețele laterale pistei s-a acumulat un strat de apă de circa 15 cm grosime. Vegetația de pe aceste suprafețe era una de mlaștină, iar pentru evacuarea apei s-au executat brazde la marginea piste.
”Lucrările nu au fost executate niciodată”
În acest context, comisia de recepție a lucrărilor, întrunită în 15 aprilie 2009, dezbate și tasările apărute la pragul 09. O lună mai târziu se propune în raportul final de management amplasarea a trei borne de monitorizare a rambleului, având în vedere tasările apărute. Mai mult, au fost propuse și măsuri clare. ”În dispoziția de șantier din 27 mai 2009, semnată de proiectant, constructor, consultanță și beneficiar, s-a prevăzut ca măsură suplimentară realizarea unor șlițuri în versant pe înălțimea stratului drenant de la baza rambleului până la stratul de geotextil. Șlițurile, cu o lățime de 100 cm și umplute cu materiale drenant trebuiau executate până la data de 30.06.2009, din 15 în 15 metri, asigurându-se astfel o mai bună scurgere a apei în rigola de la baza rambleului. Lucrările propuse nu au fost executate niciodată”, au constatat experții. ”Punerea imediată în aplicare a măsurilor prevăzute în dispoziția de șantier din 27.05.2009 (punctul 8) ar fi putut îmbunătăți stabilitatea rambelului”, sunt de părere acum specialiștii.
Apoi, în 20 octombrie 2009, cei de la Dornier Consulting descoperă că la rambleul de la prag 09, la treapta de jos, este ”un ebulment (o surpare, prăbușire – n.r.) cu o lățime de doi metri și o înălțime de doi metri. Acest ebulment a reprezentat primul semnal de alarmă foarte periculos pentru stabilitatea de ansamblu a rambleului prag 09”, arată experții din proces.
La mijlocul anului următor, în iunie 2010, apar din ce în cel mai multe fisuri în drumul care înconjoară aeroportul în zona vestică. Abia la finalul lui iunie se întrunește o comisie a proiectanților care să verifice degradările apărute. ”Se apreciază necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru evacuarea apei de pe platforma pragului 09 și, de asemenea, pentru stoparea eroziunilor de taluz produse de exfiltrațiile de apă”
Pe 2 august 2010, cei de la Max Boegl transmit și ei un raport referitor la problemele apărute, raport în care se fac reproșuri la adresa celor de al Dornier Consulting pentru faptul că nu au intervenit. În fine, în 11 august intervine și CJ Sibiu care semnalează apariția unor crăpături la rambleul 09. Proiectanții revin pe teren pe 17 august, iar două zile mai târziu prezintă o listă cu măsuri minimale de urgență. ”Aceste măsuri nu au fost puse în practică niciodată”, arată specialiștii.
Cinci zile mai târziu, dealul din capătul pistei o ia la vale.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro
Ultimele comentarii
Acum 6 minute
Till Eulenspiegel
Acum 8 minute
Ionutz Vl
Acum 12 minute
Nxj
Acum 12 minute
Radu
Acum 27 minute
Sibianul