Interviu cu scriitorul Norman Manea: "Megalomania romaneasca, ce se vede in foarte multe locuri, vine din frustrare"

11 Mai 2014 23:46

Considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani, Norman Manea s-a aflat săptămâna trecută la Sibiu pentru a-și lansa cel mai recent volum, “Plicuri şi portrete”, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită. Norman Manea este laureat al mai multor premii internaţionale şi favorit în ultimii ani la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de scriitori precum Philip Roth sau Haruki Murakami.

Reporter: Una din temele abordate de dumneavoastră astăzi a fost aceea a exilului. Cum vedeți exilul economic care are loc în acest moment în România, al tinerilor care pleacă să muncească în străinătate pentru un salariu mai bun? Motivele sunt diferite de cele ale exilului pe care l-ați trăit dumneavoastră...

Norman Manea: Mi se pare o mișcare firească. Omul se îndreaptă spre un loc pe care îl consideră mai bun. Ce este până la urmă exilul? Există un motiv determinant pentru toți cei care pleacă dintr-un loc, în afara celor care au fost forțați să plece. Tinerii pleacă în căutarea unui loc mai bun. Nu cred că îți este foarte bine aici și totuși vrei să pleci într-o țară africană pentru că ești aventurier și cauți exoticul. Tinerii pleacă din România în căutarea unui loc unde speră că le va fi mai bine. Ei asta speră, să trăiască mai bine, să devină mai globali, să întâlnească cine știe ce șansă neașteptată, femeia visurilor, contul bancar cel mai bun și peisajul cel mai terapeutic. Face parte din societatea modernă și ține de dezvoltare. Nu cred că se poate opri sau întoarce. Dar există în acest moment o tendință în țările europene avansate, chiar și în America, ea însăși fiind definită ca o țară a exilaților, tendința de a pune bariere. Până la urmă, ei au dezechilibrat țările respective. Au și adus contribuții foarte bune, dar au și dezechilibrat: comercial, lingvistic, cum vrei să-i spui. Deci, ține de ceea ce ni s-a dat. Ni s-a dat țara aceasta! Suntem în 2014 și așa arată 2014 spre deosebire de 1914. Este o realitate modernă și complicată. Eu am fost la o conferință anul trecut la Bruxelles în care subiectul era cum să salvăm Europa. Ce facem? Vin toți africanii, asiaticii, cu altă cultură, și nu vin cum veneau evreii sau eu știu ce alt popor care, în genere, au căutat să se adapteze. Noile popoare vor să se schimbe, dacă se poate, legea țării, religia țării și așa mai departe. Ce facem? Nu avem ce face!

Rep.: Chiar nu avem ce face?

N. M.: Nu! Părerea mea a fost că singurul lucru pe care îl putem face pentru coerența unei țări este de a se promova și de a se impune noțiunea veche, napoleoniană și cea nouă, americană, de cetățean. Cetățeanul este un om, care trăiește în această țară, își asumă obligațiile care îi revin ca membru al acestei societăți, fără să ne intereseze de unde a venit și cine este. Dacă el este un om cinstit, un om muncitor, dacă el este un om patriot în sensul autentic al cuvântului, nu că face declarații de patriotism, este ok. Țările din estul Europei, care au suferit traume mai multe decât vestul, înghit greu această avalanșă de străini, în care brutăria este a unui chinez, restaurantul este al unui turc și tot așa. Există frica aceasta. Cum și turcul este un om! Dacă el a venit în Sibiu, dacă el este corect, muncește, el nu strică țara. Strică în momentul în care el își face o bandă și vrea să introducă islamismul în Sibiu. Ceea ce nu prea merge. N-o să meargă! Sper!

Rep.: Om vedea... Până una, alta, nu avem nimic nici cu islamismul.

N. M.: A dăunat comunitatea germană României? Nu! Și este de 800 de ani aici. A dăunat comunitatea evreiască României? Nu cred! Dacă se uită cineva corect la lista savanților, artiștilor, sunt foarte mulți. Sunt foarte mulți care au încurajat industria română. În Revoluția de la 1848 au fost câteva prezențe evreiești extrem de importante. Au fost bancheri care au dat bani pentru revoluție. Doi pictori, Rosenthal și încă unul, au pictat tablourile lui Bălcescu și pe ale celorlalți. Am spus într-un text recent că lumea ar trebui să înțeleagă: evreul poate să fie o lichea sau banal sau Einstein! Adică, de ce să încerci o generalizare din aceasta și să introduci o caracteristică colectivă care să devină apăsătoare? Ăsta-i jocul…

Rep.: Referitor la această generalizare v-aș întreba cum se vede România, în 2014, de la Washington, în contextul conflictului recent din Ucraina?

N. M.: Depinde cine se uită. Există o percepție politică, care este percepția celor în jurul departamentului de stat și care iau harta și se uită la România…

Rep.: O nimeresc pe hartă?

N. M.: Da. Acum o nimeresc pentru că au fost siliți. Acum știu că România este lângă Ucraina și că în Ucraina se întâmplă ce se întâmplă, prin urmare nu mai sunt siguri pe baza nu știu care, că era mai bună aceea de la Constanța… Cam așa văd ei, ca pe o configurație nouă a situației. Cum altfel? Când eu am venit în America nimeni nu știa, nu vreau să generalizez, sigur că unii știau, dar cei mai mulți credeau că avem capitala la Budapesta. Asta e! Nu cred că este o nenorocire! Este neplăcut, firește, vii dintr-un loc pe care lumea nu-l știe. Le spui să își ia un bilet, să meargă acolo și o să petreacă la Tușnad câteva zile minunate! Nu cred că trebuie să ne crispăm. Este un semn de provincialism și un semn de mare frustrare. Megalomania românească, ce se vede în foarte multe locuri, de genul suntem mândri că nu știu ce, vine din frustrare. Noi suntem daci și așa mai departe! Este o umflare din aceasta copilărească, foarte provincială.

Rep.: În încheiere, spuneți-mi cum vă simțiți la Sibiu? Aveți acum un turneu prin doar câteva orașe din România, dar reveniți la Sibiu.

N. M.: M-am simțit și data trecută foarte bine. Îmi pare rău că stau extrem de puțin, parcă sunt gonit dintr-un loc într-altul. Sibiul mi se pare un loc superbisim. Mi-a plăcut și Brașovul foarte mult, mergem și la Sighișoara, apoi la Arad, sunt zone pe care eu, ca moldovean, le știam mai puțin. Știam că sunt mai civilizate, știam că sunt cu un pas puțin mai sus și asta iarăși îmi spune multe. Dar este o zonă foarte frumoasă, superbă din punct de vedere al naturii, o zonă care și-a păstrat caracterul multicultural, cu influențe germane, maghiare, poate și evreiești, și așa mai departe. Mă bucur că sunt aici.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).