Dosarul retetelor false: de la medicamente furate de la pacienti, la "reteaua Polisano"

Procurorii au adus în fața judecătorilor martori-cheie și probe care fac referire inclusiv la dezvoltarea unei rețele naționale de licitații trucate, prin intermediul căreia inclusiv SC Polisano SRL livra în mod fictiv medicamente către spitale. În realitate, medicamentele erau vândute prin intermediul lanțului de farmacii Rețeta, din același grup Polisano. Și tot prin aceeași rețea erau vândute și apoi decontate medicamente furate de către medicii de la Fundeni de la proprii lor pacienți.

Turnul Sfatului a consultat încheierile judecătorești în baza cărora au fost arestați cei nouă inculpați din Dosarul rețetelor false, printre care se numără și Ioana Daniela Vonica, soția lui Ilie Vonica. Judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului București a avut în vedere ”amplul material probatoriu prezentat și analizat minuțios de procuror în referatul cu propunerea de arestare preventivă, dar și declarațiile date de inculpații ce au dorit să fie audiați la acest termen al camerei de consiliu”, se arată în încheierea prin care au fost arestați cei nouă inculpați. ”Acest probatoriu nu doar că ridică bănuieli solide și justificate în sensul săvârșirii faptelor de către inculpați, dar și înlătură apărările făcute cu ocazia audierii inculpaților și a dezbaterii propunerii de arestare preventivă”.

Arestarea celor nouă vine în condițiile în care unul dintre inculpați și-a recunoscut vina: este vorba de Mihai Bogdan Năstasie. Acesta controla firmele inactive fiscal prin intermediul cărora au fost livrate, în mod fictiv, medicamentele vândute tot fictiv pe baza unor rețete false prin intermediul farmaciilor Rețeta. Cele două firme nu aveau nici autorizația de a vinde astfel de medicamente. Întreg lanțul a fost descoperit în urma unui control al Gărzii Financiare, din 2010.

 Cine și cum?

În fața judecătorului de drepturi și libertăți a fost adus un martor-cheie al procurorilor, persoană care a detaliat modul în care funcționau ”afacerile” celor inculpați. Declarația acestui martor descrie în amănunt cum inculpatul Decebal Oprea, fost director al unui distribuitor național de medicamente, a ajuns în contact cu directoarea farmaciilor Rețeta, Iuliana Ilincea. Același Oprea l-a adus în schemă și pe Mihai Bogdan Năstasie, cel care livra facturile necesare din partea firmelor-fantomă.

Pe baza relațiilor lui Decebal Oprea, în farmaciile Rețeta au fost aduse medicamente furate de medicii Institutului Fundeni de la proprii pacienți. Medicii ”solicitau în vederea administrării tratamentelor pentru pacienţii internaţi un număr mult mai mare de medicamente decât cele administrate în realitate acestora”. Medicamentele neadministrate le vindeau apoi către Decebal Oprea, la jumătate de preț. De la Oprea, medicamentele ajungeau în farmaciile Rețeta, pe baza înțelegerilor cu Ilincea Iuliana, directorul farmaciilor. În acte, medicamentele apăreau ca provenind de la cele două firme inactive fiscal, firme care emiteau facturile ”la comandă”. ”În cele mai multe cazuri însă medicamentele nu intrau fizic în gestiunea S.C.  S. SRL (Sibpharmamed SRL - n.r.,) ci rămâneau la dispoziţia medicului prescriptor al reţetei, care le preda pacientului, făcând parte din schema de tratament reală de această dată. În acest fel, acelaşi medicament era o dată decontat la CASMB de farmacia Spitalului F. (Fundeni – n.r.) şi încă odată de S.C. S. SRL (Sibpharmamed SRL – n.r.)”, se mai arată în declarația citată de încheierea judecătorească.

Dar medicii de la Fundeni nu vindeau doar medicamente furate, ci și rețete false: rețetele erau vândute pentru un anumit procent din valoarea medicamentelor.

Numele Polisano implicat într-o rețea națională de licitații trucate

Martorul procurorilor a descris și un lanț mult mai amplu de fraude, în care este implicată și compania de distribuție de medicamente SC Polisano SRL – societatea fanion a grupului Polisano. Potrivit acestui martor, conducerea SC Polisano ”se afla în relaţii strânse cu toate spitalele oncologice din ţară (...) folosindu-se de o schemă de licitaţie «trucată»”. Martorul susține că în farmaciile spitalelor din țară, inclusiv la Fundeni, cei de la Polisano nu livrau toată cantitatea de medicamente, deși aceasta era facturată. Medicamentele nelivrate erau introduse în gestiunea farmaciilor Rețeta, pe baza unor facturi fiscale emise de firme fantomă. Din gestiunea spitalelor, aceste medicamente nelivrate erau scăzute pe baza unor rețete false. ”Toate aceste modalităţi de lucru şi plăţile aferente acestora se derulau cu aprobarea conducerii celor două societăţi S.C. S. SRL (Sibpharmamed – n.r.) şi S.C. P. SRL (Polisano – n.r.)– societăţi care efectuau plăţi în conturile societăţilor fantomă drept contravaloarea unor achiziţii care nu aveau loc în realitate – sumele de bani fiind apoi retrase în numerar – integral şi reintroduse în circuit”, a mai arătat martorul în fața judecătorului.

Implicarea societății Polisano în fraude a fost susținută și de o altă martoră adusă în fața judecătorilor. Aceasta a declarat că de verificările privind existenţa autorizaţiilor de producţie –distribuţie - import de medicamente ar fi trebuit să se ocupe responsabilii de contract din cadrul Polisano și Sibpharmamed.

”După introducerea reţetelor (false – n.r.) în calculator şi implicit după scoaterea din gestiune a medicamentelor înscrise pe ele, acestea erau restituite depozitului P. (Polisano – n.r.) – formându-se astfel un circuit continuu în care medicamentele erau «plimbate» între farmacie şi depozit. Toate acestea se întâmplau la indicaţia conducerii S.C. S. S.R.L. şi S.C. P. S.R.L (Sibpharmamed și Polisano – n.r.). Reţetele fictive erau ulterior decontate împreună cu celelalte reţete «corecte»”, a mai povestit martora.

Judecătorul: nu sunt pure invenții

Judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului București susține că a luat în calcul varianta în care declarațiile martorilor sunt pure invenții sau intențiile ascunse de înlăturare a societăților Sibpharmamed și Polisano de pe piața medicamentelor. Însă în urma ”coroborării temeinice” a declarațiilor cu celelalte probe administrate, judecătorul susține că nu există nici cel mai mic indiciu că lucrurile nu sunt întocmai cum au fost descrise de martori.

De ce și Ioana Daniela Vonica?

În acest dosar, Ioana Daniela Vonica este urmărită pentru multiple infracțiuni, pornind de la ”înșelăciune în formă continuată”, ”evaziune fiscală în formă continuată”, ”spălarea banilor în formă continuată” și până la ”uz de fals în formă continuată”.

În fața judecătorului, Ioana Daniela Vonica a declarat că nu a avut cunoștință de ”neregulile comise de angajați”. Magistrații, atât pe fond, cât și la contestație mai apoi, au considerat că varianta Danielei Vonica nu este reală, pornind de la faptul că aceasta era împuternicită pe conturile Sibpharmamed cu drept de primă semnătură și pentru că ”a făcut personal cele (...) plăți către firmele fantomă”. ”De altfel, este foarte greu de reţinut că inculpata  (Daniela Vonica – n.r.) s-a ocupat de efectuarea tuturor celor (...) de plăți pentru achitarea facturilor emise de cele două societăți fantomă (...), însă nu a făcut nicio verificare privind  situația fiscală a celor două societăţi sau cu privire la avizele și aprobările legale necesare pentru ca cele două societăți fantomă să poată comercializa medicamente. A reţine acest lucru înseamnă a plasa întreaga responsabilitate a neregulilor mai sus descrise doar în sarcina inculpatei I.I. (Iuliana Ilincea – n.r.), făcându-se abstracție de obligaţiile legale ale inculpatei  V.D.I. (Vonica Daniela Ioana – n.r.). și de interesul evident pe care aceasta îl avea în calitate de administrator”, arată judecătorul Tribunalului București.

NUP dat anul trecut

Pentru infracțiunile puse pe seama lor, toți inculpații riscă pedepse de peste cinci ani de închisoare. Judecătorii au considerat că inculpații trebuie arestați în această etapă și pe baza altor considerente: ”lipsa de minim respect față de persoane aflate într-o situație fizică şi psihică critică, dorința nefirească a inculpaților de a profita de necazurile altora și de a realiza sume importante de bani, pe seama prejudicierii grave a bugetului de stat, lipsirea unui număr însemnat de persoane de medicamente vitale pentru menținerea în viață sau pentru vindecare, ca urmare a terminării stocurilor şi a fondurilor financiare alocate, toate acestea impun luarea celei mai severe măsuri preventive, respectiv cea a arestului preventiv, ca singura în măsură să restabilească sentimentul se securitate al societății”. Judecătorii au luat în calcul și alte cazuri recente de fraudă asupra bugetului Casei de asigurări, exemplificându-se în acest sens dosarul falselor operații estetice, decontate din bugetul de stat.

”Tribunalul mai reține că măsura arestării  se impune nu pentru împiedicarea sustragerii de la proces a inculpaților, ci pentru preîntâmpinarea alterării mijloacelor de probă, pentru împiedicarea realizării unor înțelegeri frauduloase dintre inculpați și martorii audiați în cauză, acesta fiind motivul pentru care cercetările s-au desfășurat atât de greu, obținându-se chiar o soluție de neurmărire a inculpatei I. (infirmată în anul 2013)”, se mai arată în încheierea judecătorească.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro