Marţi,
22.09.2020
Cer Senin
Acum
19°C

"de Bun Gust" prezinta bucataria greceasca

08 Iulie 2014 09:07

Zece bucătării din întreaga lume, maeștri culinari, o scenă pe care se vor desfăşura demonstrații culinare, concursuri, muzică și dans: sunt câteva dintre detaliile celei de-a II-a ediții a Festivalului ”de Bun Gust”, care va avea loc în perioada 24-27 iulie, în Piața Mare.

Una dintre cele zece bucătării prezente în festival este bucătăria grecească.

Se spune că gastronomia este parte importantă a culturii unui popor. Bucătăria grecească este mai mult de atât. Începuturile ei se pierd în vremurile mitologice, când zeii din Olimp coborau printre muritori. Este o bucătărie tipic mediteraneană, cu elemente comune bucătăriilor italiană, balcanice şi orientale.

Bucătăria grecească are o tradiţie de peste 4000 de ani, iar în 330 î.H., Archestratos a scris prima carte de bucate din istoria omenirii. Sau, cel puţin aşa se crede. Perioada otomană a dus la adoptarea unor mâncăruri de origine persană, arabă şi indiană, şi a unor ingrediente precum orezul. Rafinamentul era, şi a rămas, o noţiune relativ străină bucătăriei greceşti care se distinge prin bucate simple şi hrănitoare. Totuşi, tendinţele culinare mai recente se arată favorabile unei abordări mai rafinate.

Cel mai vechi şi definitoriu ingredient al bucătăriei greceşti este uleiul de măsline, el dă gustul caracteristic şi este folosit la orice fel de mâncare, sau desert. Legumele cele mai folosite sunt vinetele, roşiile, cartofii, fasolea verde, bamele, ardeii graşi şi ceapa. Mierea provine în special de la citrice: lămâi, portocale, portocale amare, dar şi de la cimbru şi pinul mediteranean. Masticul, o răşină aromată, este încă mândria insulei Chios.

Grecii au aromele lor preferate: oregano, mentă, usturoi, ceapă, mărar, foi de dafin. Alte condimente populare sunt busuioc, cimbru şi fenicul. Multe dintre mâncărurile greceşti folosesc condimente „dulci” în combinaţie cu carnea (scorţişoară, cuişoare), trădând astfel o influenţă persană şi arabă. Pământul Greciei este potrivit mai ales pentru creşterea caprelor şi oilor, de aceea mâncărurile cu carne de vită sunt mai rare. Există, ca urmare, o mare varietate de brânzeturi din lapte de oaie şi de capră: Kefalotyri, Feta, Kasseri, Graviera, Anthotyros, Manouri, Metsovone şi Mizithra.

Mezze este un termen generic pentru gustări, servite cu vin, ouzo sau tsipouro. Printre acestea, cele mai cunoscute sunt boureki (plăcinţele cu legume şi carne), melitzanosalata (salată de vinete), saganaki (brânză prăjită), spanakopita (plăcintă cu spanac, feta, ceapă, ouă şi condimente), taramosalata (icre amestecate cu cartofi fierţi, sau pâine, ulei de măsline şi suc de lămâie), dolmades (sarmale din viţă-de-vie cu umplutură de orez, legume, sau carne), skordalia şi tzatziki.

Supele cele mai cunoscute sunt avgolemono (supă de carne, peşte sau legume, îngroşată cu ou, suc de lămâie şi orez), fasolada (supă de fasole cu roşii, morcovi, ţelină şi mult ulei de măsline), psarosoupa (supă de peşte cu legume) şi trahana (un amestec de cereale fermentate şi iaurt). Mâncărurile cu carne sunt foarte diverse, cele mai populare fiind giuvetsi (miel gătit în vase de pământ), gyros (frigărui cu sos şi legume), kleftiko (miel marinat în usturoi şi suc de lămâie, apoi gătit în cuptor), keftedes, moussaka, pastitsio (asemănătoare unei lasagna italieneşti), spetsofai (cârnaţi, ardei, ceapă şi vin) şi stifado (vânat cu cepşoare mici, vin roşu şi scorţişoară).

Reţetă tradiţională

Tzatziki

Ingrediente:

-600 g iaurt grecesc

-sare piper alb, măcinat

-1-2 căţei de usturoi, pisaţi

-1 legătură de mărar proaspăt, tocat

-10 cm bucată de castravete

-m[sline, pentru ornat

-ulei de măsline extra virgin, pentru servit

-frunze de mărar, pentru ornat

-pâine, pentru servit

Metodă de preparare:

Se taie în jumatate, pe lungime, bucata de castravete. Se scobeşte cu o linguriţă de seminţe şi apoi acestea se atuncă. Se toacă foarte mărunt castravetele. Se amestecă într-un castron mare iaurtul cu castravete, usturoi şi mărar. Se gustă şi se asezonează cu sare şi piper. Se serveşte tzatziki stropit cu ulei de măsline extra virgin de cea mai buna calitate, ornat cu măsline şi frunze de mărar, alături de pâine, gyros sau altă gustare uşor picantă.

Festivalul „de Bun Gust” este un eveniment înscris pe Agenda culturală a Sibiului, fiind o acțiune cofinanțată de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului. Sponsorii evenimentului Staropramen şi TV Paprika.

Parteneri media sunt Turnul Sfatului și Kiss FM.

Grecia

Grecia sau Republica Elenă este o țară din sud-estul Europei membră a Tratatului Nord-Atlantic, Uniunii Europene și a zonei euro. Grecia este situată în Peninsula Balcanică, la sud de Bulgaria, Republica Macedonia și Albania și la vest de Turcia.

Are un litoral de 13.676 km la Mările Egee, Ionică și Mediterană. Considerată de mulți drept leagănul civilizației occidentale, Grecia are o istorie lungă și bogată, timp în care și-a răspândit influența pe trei continente.

După cel de-Al Doilea Război mondial, Grecia a trecut printr-un război civil ce a durat până în 1949, după care a aderat la NATO în 1952. Pe 21 aprilie 1967 armata a preluat puterea în urma unei lovituri de stat, formând așa-numitul Regim al Coloneilor. În 1973 regimul a abolit monarhia greacă. Problema Ciprului a dus la prăbușirea dictaturii militare în 1974 și la stabilirea unei republici democratice în 1975, după un plebiscit (sau referendum). Grecia a aderat la UE în 1981 și a adoptat euro ca monedă în 2001.

Capitala Greciei este la Atena. Grecia are o suprafaţa totală de 131.990 km² şi o populaţie de 11,305,118locuitori. Limba oficială este greaca.

Sursă foto: www.bucatar.net, unica.ro

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus