Joi,
21.01.2021
Cer Senin
Acum
5°C

Comert si convivialitate in centrul sibiului

Schimburile comerciale sunt scop și mijloc de ființare pentru un centru urban, din cele mai vechi timpuri. Ceea ce s-a adăugat, pe parcursul ultimelor secole, a fost acel extraordinar spirit de comunicare inter-umană, până la a deveni intra-uman, deci comunitar și convivial – prilej de relaționare și pe alte paliere decât cele financiare între grupuri de oameni din diferite locuri. Prilej, mai ales, de a dezvolta legături pe multiple planuri între așezări diferite din teritoriu, pînă la deveni o REȚEA DE LOCALITĂȚI, adică un sistem superior de colaborare între comunități foarte diferite: sate de munte, cu producție pastorală, sate de vale și podiș, cu ofertă agro-zootehnică și meșteșugărească, târguri mici sau orașe mai mari, cu ofertă specializată pentru toți dar și cu cerințe care necesită o acoperire teritorială mai largă.

Dacă procesul acesta s-a dezvoltat natural, nedirijat, până în secolul 20, complexitatea societății tehnologice a făcut ca el să fie accelerat și gestionat pe căi administrative prin noul concept de Zonă Metropolitană, dezvoltat de toți polii urbani care au conduceri responsabile, cu vederi strategice (e vorba de termene virtuale de zeci de ani, indiferente la slabele determinări politice-conjuncturale...). 

Aceste prime considerații mi-au fost sugerate de posibila prezentare, pentru cititorii Turnului Sfatului, a excelentei expoziții „Spațiile comerciale din centrul Sibiului” – deschisă în sălile Casei Albastre din Piața Mare. Subtitlul de „o istorie mai puțin cunoscută” este și el foarte potrivit, în contextul amneziei dirijate de sistemul comunist, iar apoi de năuceala la fel de vinovat-dirijată de societatea de consum (sub-cultural) năvălită peste noile generații de români. De aceea mă și gândeam cât de necesar ar fi fost ca toate clasele de școlari din Sibiu și zona sa metropolitană (virtuală deocamdată, prin voința birocraților...) să fie duse la această expoziție și luminate, cu minime explicații, asupra unor procese urbane care îi privesc direct pe ei și pe părinții lor, cu toate neamurile și pe întreaga viață în această comunitate!

Fotografiile vechi, de la cumpăna secolelor 19-20 și din înfloritoarea perioadă interbelică, vorbesc sibianului de astăzi despre o lume care, deși limitată la centrul istoric medieval, demonstra vitalitatea și auto-sustenabilitatea unor procese ce începeau în sfera comerțului, dar se finalizau în cea social-antropologică, demonstrând că viața unei comunități urbane este mai complexă decât simplul schimb de mărfuri și că esențială a fost și rămâne permanenta relație a orașului cu teritoriul și așezările de pe o rază de zeci de km. în jur ! Pornind de la istoria mai veche a burgului săsesc (al treilea din Europa sec. 14 ca număr de bresle / export de produse manufacturate până în Orientul mijlociu / legăturile comerciale de secole cu Valahia de peste munți și cu sudul Germaniei) prezentarea sectoarelor expoziției ne poartă prin fascinanta viață dezvoltată în Hermannstadt-Sibiu, cu toată vitregia politică permanentă.

Iată câteva aspecte ce pot fi marcate din fotografii de epocă:

- Defilări cu fanfare, care alegorice și coloane de oameni veseli, siguri pe viața , munca și viitorul lor. De menționat că asemenea manifestări de comuniune și încredere socială nu au nimic de-a face cu mai contemporanele spectacole de stradă din timpul unor festivaluri, la care publicul consumă „defilarea” în mod pasiv, iar întreg deranjul nu se autosusține lucrativ...

- Prezența pe arterele ultra-centrale a unui mijloc de transport în comun (în epocă - tramvaiul electric), ceea ce ar echivala în prezent cu un sistem de înaltă tehnologie, fără șofer, compus modular - ca să ne păstrăm rangul de oraș european pionier în transportul urban !!

- Placarda cu „sovrom-asigurare” de pe clădirea interbelică a Băncii Albina trebuie să ne păstreze vie memoria ocupației agresive a rușilor comuniști, care tindeau să anexeze România ca o gubernie (regiune) a URSS !!!

- Parterele comerciale deschise spre Piața Mare la clădirile Băncii (azi Primăria municipiului) și ale Palatului Brukenthal (azi muzeu național), care demonstrează ce atmosferă prietenoasă pentru public și viața orașului dădeau aceste legări organice ale unor clădiri oficiale de trepidația cotidiană a pieței principale!

- Prezența statuii baroce a Sfântului Nepomuk, cu ansamblul soclu - gard decorativ, într-un centru geometric subtil al Pieței Mari, ne arată evidența faptului urbanistic mai puternic decît motivul slab al degajării acestei piețe pentru manifestări cu aglomerare pe întreaga suprafață; în actuala concepție, planul primitiv-pragmatic al utilizării pavimentului eludează tocmai funcția principală a Pieței Mari, de reprezentativitate, solemnitate și martor istoric, exact funcția spirituală a ansamblului statuar Nepomuk!

- Detaliile de vitrine și firme suspendate (console pe fațadă, vizibile din toate sensurile de parcurgere pietonală) ale diverselor magazine și ateliere rămân, în marea lor majoritate, superioare ca prezență, integrare în atmosfera locală și inventivitate stilistică, actualelor propuneri (după peste 100 de ani !!!).

 

Desigur, ar mai fi multe de spus despre cum trebuie să facem, cu toții, efortul de a ne înțelege urbea, pentru a putea să o ducem VIE ȘI SUSTENABILĂ mai departe, printre atacurile nevăzute ale istoriei proaste moștenite și ale societății de consum abulic, venite cu proasta „globalizare”. Doar două concluzii:

1.Cred că în Sibiu ar trebui promovat SPIRITUL COMERCIAL TRADIȚIONAL, tocmai în sensul păstrării bunelor obiceiuri conviviale, ale redescoperirii adevăratelor RESORTURI SPIRITUALE ALE COMUNITĂȚII SOLIDARE. Deci ar trebui, treptat, eliminate marile magazine universale din centrul istoric și de la periferia orașului și sprijinite, concret, micile magazine, ateliere (service-uri), cluburi și centre de zi pe grupuri de interese și vârste! De ce să nu fim noi vizionarii transformării acestui mod inuman de comerț gigantizat într-un sistem de tip tradițional, adaptat tipului de oraș și deci de comunitate !! N-avem nevoie de imbecilizarea comunității după tiparele unor orașe tipic americane, care, iată, încep să dea faliment cu zecile – dovadă că noile sisteme de producție, comerț, alimentație publică și administrație de acolo sunt GREȘITE!

2. În cadrul generos al promovării turismului cultural, Sibiul poate veni cu avantajul turismului de descoperire-experimentare: paradigma CĂLĂTORIEI DE INIȚIERE, în acest caz pentru școlari și tineri meseriași, de la meseriile manuale până la cele de tehnologie fină și software!

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus