Raportul de mediu pentru dezvoltarea Paltinisului: dezvoltare restransa, fara eoliene si cu reimpaduriri

28 Ianuarie 2015 23:27

Proiectele publice de dezvoltare a stațiunii Păltiniș trebuie să se limiteze la o dezvoltare minimă: până la 5000 de locuri de cazare, maxim 7000 de turiști și minimul de investiții pentru ca stațiunea să devină atractivă pe tot parcursul anului. În plus, orice investiții care necesită defrișări (pârtii de schi, instalații de transport, căi de acces) trebuie însoțite de împăduriri compensatorii. În fine, amenajarea unui parc eolian va afecta profund peisajul zonei, drept pentru care o astfel de investiție este incompatibilă cu dezvoltarea turistică a Păltinișului. Acestea sunt principalele trei concluzii ale Raportului de mediu și Studiului de evaluare adecvată pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal Păltiniș – Cindrel. Cele două studii au fost realizate la finele anului trecut de către Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor din cadrul Universității ”Babeș Bolyai” la comanda Consiliului Județean Sibiu și au fost depuse la Agenția de protecție a mediului Sibiu.

Se cere o investiție ”ardelenească”

Studiile realizate de universitarii clujeni iau în calcul planul de amenajare turistică a Păltinișului, așa cum a fost acesta elaborat de Alpin Concept, în 2011, precum și celelalte planuri pentru arealul studiat. Tot la comanda Consiliului Județean, Alpin Concept – alături de alți specialiști în domeniu – a propus acum trei ani un plan pe termen scurt, mediu și lung prin care să se ajungă la un Păltiniș cu 51 de km de pârtie, cu cinci instalaţii majore de transport pe cablu, dintre care un telescaun cu şase locuri, noi locuri de cazare şi parcare, trasee de drumeţie, de ciclism sau tiroliene. La nivelul anului 2011, investițiile de mai sus erau estimate la 124 de milioane de euro.
”Scopul urmărit de Consiliul Judeţean Sibiu este să realizeze o infrastructură turistică în zona munţilor Cindrel, cu centrul de greutate staţiunea Păltiniş, astfel încât în această zonă să se dezvolte un turism cu activităţi diverse în cele patru anotimpuri. Această dezvoltare se va face în concordanţă cu condiţiile şi necesităţile zonei de influenţă imediată a municipiului Sibiu şi cu cele ale judeţului în general”, se arată în studiile efectuate acum de clujeni.
Ei au luat în calcul trei alternative pentru viitorul stațiunii Păltiniș: Scenariul dezvoltării în trendul actual – tendinţe curente, Scenariul dezvoltării restrânse și Scenariul dezvoltării accelerate. În primul caz, autoritățile nu intervin investițional, lucrurile ”curg” la fel de imprevizibil până acum. Cel de-al treilea scenariu corespunde unui ”boom” economic care transformă Păltinișul rapid. Ambele scenarii sunt considerate de evitat în respectivul studiu (impact foarte slab în toate domeniile în cazul primului scenariu, probleme mari la capitolul transport în cazul celui de-al treilea). Prin urmare, cei care au realizat studiile de mediu consideră că Scenariul dezvoltării restrânse este cel mai potrivit pentru Păltiniș. ”În cadrul Evaluării de mediu a Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal Păltiniș - Cindrel, s-a ajuns la concluzia că Alternativa I, respectiv scenariul dezvoltării restrânse – propusă și în cadrul PATZIC este cea mai bună variantă de dezvoltare a zonei”, arată studiul întocmit de clujeni.
Scenariul dezvoltării restrânse proiectează imaginea unui Păltiniș care să ofere cel mult 5.000 de locuri de cazare, create în paralel cu dezvoltarea unei oferte care să transforme stațiunea într-una atractivă pe tot parcursul anului. ”În concepţia dezvoltării planificate a staţiunii, este necesară conștientizarea proprietarilor de terenuri privind necesitatea realizării unui management integrat al stațiunii, cu impact redus asupra biodiversității, a peisajului natural și construit care să ducă la o implementare adecvată a măsurilor de dezvoltare. În ceea ce priveşte efectul spaţial, scenariul se întemeiază pe o ocupare raţională a terenurilor, propunându-se un regim de înălţime mediu şi mare – 6-8 etaje - pentru funcţiile de cazare cu confort mai mare şi un regim de înălţime redus pentru pensiuni şi reşedinţe secundare – 1- 2 etaje”, se arată în Raportul de mediu.

”Păltinișul ideal”: 7.000 de schiori pe zi

Pe cele 296 de ha ale Păltinișului, pentru ca acesta să fie atractiv, ar trebui amenajate unități de cazare (hoteluri, hosteluri, pensiuni, vile etc.) și reședințe secundare astfel încât numărul maxim de persoane care petrec noaptea la munte să fie de aproximativ 10.000. Din acest număr, studiile clujenilor vorbesc de cel mult 3.000 de persoane care să locuiască în stațiune. ”Capacitatea maximă a unităţilor de cazare este de ordinul a 5.000 de locuri, estimată în raport cu domeniul schiabil, evaluată la o capacitate totală de cca. 7000 de schiori”, se arată în Studiul de evaluare adecvată.
Pentru ca acești schiori să aibă pârtii se impun defrișări, care trebuie compensate, atrag atenția studiile recent finalizate. ”Scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor prevăzute pentru practicarea schiului şi a altor activităţi turistice, precum şi a instalaţiilor de transport pe cablu aferente acestora, să se realizeze prin compensare (împădurire) cu terenuri echivalente ca suprafaţă şi bonitate, potrivit legislaţiei silvice în vigoare”, se arată în Raportul de mediu.

Chestiunea eolienelor: ”strică peisajul”

Atât în Studiul de evaluare, cât și în Raportul de mediu, reprezentanții UBB insistă asupra proiectului de dezvoltare a unui parc eolian cu 29 de turbine în zona Păltinișului, inițiativă a celor de la Sifee Wind Energy SRL din Sibiu. Acest proiect nu ridică neapărat probleme de mediu, susțin cei de la Cluj, ci probleme de peisagistică. ”În principiu, doar două dintre elicele prevăzute a fi amplasate în parcul eolian se află în vecinătatea zonei studiate. Impactul parcurilor eoliene asupra mediului este dat în principal de zgomotul produs de acestea, impactul asupra păsărilor din zonă și impactul asupra peisajului. Implementarea unui parc eolian pe culmile înconjurătoare stațiunii Păltiniș nu va afecta flora și habitatele, va interacționa slab cu avifauna, în schimb va deteriora grav peisajul natural al regiunii. Stațiunea are deja probleme mari cu atractivitatea peisajului, iar construirea acestor obiective care amintesc de un peisaj industrial va duce la scăderea drastică a atractivității peisajului”, se arată în Studiu.

”Se constată deja o reducere a atractivității naturale a peisajului montan din cauza aspectului heterogen al habitatului forestier 9410 - consecință a defrișărilor rase realizate în diferite perioade de timp, a defrișărilor lineare pentru instalarea de linii electrice - extrem de vizibile în peisaj și a releelor de comunicații. Dacă la acestea se va adăuga un număr considerabil de turbine eoliene și de helioparcuri, putem spune că atractivitatea naturală a peisajului va fi definitiv compromisă pentru o stațiune turistică montană, peisajul din jur devenind unul de tip industrial – energetic”, Studiu de evaluare adecvată pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal Păltiniș - Cindrel

Studiul de evaluare adecvată pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal Păltiniș – Cindrel poate fi consultat aici

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal Păltiniș – Cindrel poate fi consultat aici

Citește și 124 de milioane de euro, pentru un Păltiniş cu 51 de km de pârtie

Sit Natura 2000 sau parc eolian? 29 de turbine eoliene proiectate în munții Cindrel

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi