Miercuri,
28.07.2021
Cer Senin
Acum
20°C

Ingredientele magice ale ”detectivilor” din Mărginime: cruce, verighetă, apă sfințită şi busuioc

Ingredientele magice ale ”detectivilor” din Mărginime: cruce, verighetă, apă sfințită şi busuioc

 

Legendele şi practicile oculte vechi de sute de ani încă îşi mai fac simţită prezenţa în satele din Mărginimea Sibiului. Găsirea unui hoţ sau criminal cu ajutorul unui ciubăr este o tradiţie aparte, aproape pierdută. “În momentul în care o comunitate rurală este situată într-o zona în care nu există apă, aceştia încearcă să o păstreze astfel, apa, capătă o simbolistică puternică şi este corelată cu ritualuri care arată importanța acesteia. Când există apă din abundență, simbolistica acesteia este diminuată. Acest fenomen are loc şi în Mărginimea Sibiului unde apa este din belşug. Din această cauză, puterea şi funcţionalitatea magică a apei este abandonată şi rar menţionată. Cu toate acestea, în ocazii foarte rare, oamenii din sate practică un ritual care scoate în evidenţă partea magică a apei. Acest ritual este folosit ca un mod de a vedea evenimentele din trecut. Se crede că suprafaţa apei reţine anumite informaţii sau fapte deoarece aceasta este precum imaginea timpului: curge”, spune  Carmina Maior, fost muzeograf al C.N.M. Astra, în cadrul studiului “Water- Symbol and significance în rural community life”.

Șapte copii strâng apă din șapte izvoare…

Obiceiul este practicat în multe sate din Transilvania dar nu poartă un nume. De exemplu, în Sângătin se numeşte “post”, deoarece cei care participă la ceremonie nu mănâncă nimic de dimineaţă. În Orlat poartă numele simplu de “uitat în ciubăr”.

Acest ritual este practicat din dorinţa comunităţii de a rezolva un furt sau o crimă. Locul nu este unul fix. Acest ritual poate avea loc în curtea bisericii sau în curtea omului care conduce practica.

“Nu există nici o baza ştiinţifică care să dovedească dacă acest ritual are sau nu efect. Eu consider că majoritatea furturilor se rezolvau, la nivelul comunităţii, datorită efectului pe care îl are superstiţia în conştiinţa oamenilor din sat. Bineînţeles că, dacă copii vedeau ceva în apă, acest lucru nu însemna că erau probe, deoarece nimeni nu le valida”, adaugă Carmina Maior.

Ritualul are loc dimineaţa. Un număr impar de copii, aduc apă “neîncepută” din şapte izvoare, fără să fie văzuţi sau să se uite în spate. Apa este turnată în ciubăr, după care sunt adăugate o cruce, verighetă, apă sfințită şi busuioc. Adevărul se arată numai cu ajutorul practicilor religioase reprezentate de liturghie, obiectele sfinte din ciubăr şi de doi dintre copii care poartă lumânări aprinse şi se roagă. Ceilalţi copii poartă lumânări aprinse, îngenunchează în faţa ciubărului şi se concentrează asupra apei. Cel care conduce ritualul îi întreabă pe copii ce văd. Cei mai sensibili identifică criminalul sau detalii esenţiale.

Deşi ceea ce rezultă din acest obicei  nu poate fi validat de o autoritate, în mijlocul satului expunerea celui vinovat este în sine o rezolvare în ochii comunităţii.

Bătrânul a văzut făptașul în apă

Dacă cel care a comis crima sau furtul nu se predă sau nu recunoaşte ce a făcut, tradiţia spune că un mare necaz se va abate aspura lui. “Îmi aduc aminte când eram mică că am văzut aşa ceva. A fost spartă casă noastră de unde au fost furate nişte haine. Bătrână-mea nu ne-a lăsat să stăm să vedem, dar îmi aduc aminte că am văzut ciubărul şi femeile în vârstă care se pregăteau de ceremonie. Am auzit că bătrânul ar fi văzut făptaşul în apă, un bărbat din satul vecin. În momentul ăla nu s-a luat nicio măsură, dar după un an, bătrânul şi-a văzut pantalonii pe bărbatul care i-a apărut  în ciubăr”, povesteşte  Maria,o femeie în vârstă din satul Săcădate.

Motivul pentru care oamenii apelau la această practică era o încercare “păgână”, după spusele muzeografului Carmina Maior, de a rezolva o situație care frământa comunitatea satului transilvănean. De obicei aceasta era ultima resursă la care se apela în momentul în care autoritățile nu găseau nici o rezolvare. “În momentul în care într-o comunitate sătească intervine ceva care îi afectează, aceştia apelează la acest ritual pentru a restabili echilibrul şi pacea”, adaugă Carmina Maior.

Sursa foto: https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro

Paula Văleanu

de Paula Văleanu

Cultură
Telefon:
0751 057 240

Comentarii

1 comentarii

Onea

Acum 5 ani

Nu cred ca acest obicei poate fi etichetat ca pagan, atata timp cat in acel ciubar se plaseaza o cruce adusa de la biserica, cu incviintarea preotului, iar privitul in ciubar se desfasoara in timpul Sfintei Liturghii, adica Duminica dimineata, in conditii de obscuritate (geamurile camerei sunt camuflate, iar cei sapte copii, care stau in jurul ciubarului sunt acoperiti cu o patura). Apa este adusa in seara precedenta, de catre cei sapte copii, in vase curate, fiindu-le scoasa de catre o femeie in varsta, dintr-o fantana, care nu prea este folosita. Imaginile care apar in ciubar sunt la inceput infricosatoare (serpi, gaini sau alte lighioane). Ulterior, cand se arata, copii descriu sirul evenimentelor indicand locul de unde s-a furat si ce s-a furat. Cand aveam in jur de 10 ani am participat si eu odata la "facutul cu ciubarul" , dar nu s-a aratat nimic. Stiu ca parintii mei au facut odata cu ciubarul pentru un furt din gospodarie (un sac de lana). Copii, care nu stiau despre ce este vorba, au vazut o persoana care a parasit gospodaria cu un sac de lana in spate si s-a indreptat spre centrul satului, dar din pacate nu au recunoscut acea persoana. Copii au mai descris unele imagini, pe care le-au confirmat ulterior, vazand, in mod real, obiectele din cadrul gospodariei respective. Din putinele cazuri despre care stiu, se pare ca cel mai frecvent se arata ceva in ciubar, daca faptuitorul(ii) afla ca se va face cu ciubarul.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus