Cindrea: ”prin propunerea angajării soției mele am încercat să eficientizez activitatea de la biroul de deputat”

22 Septembrie 2015 20:53

Acuzat de ANI de conflict de interese pentru că și-a angajat soția la cabinetul de parlamentar în vremea când a fost deputat, Ioan Cindrea a dovedit în instanță că inspectorii de integritate greșesc. Anchetat de procurori pentru aceeași acuzație de conflict de interese, actualul președinte al Consiliului Județean Sibiu a fost trimis în judecată și, zilele trecute, condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare. Cindrea a depus o contestație în anulare împotriva sentinței prin care a fost condamnat, invocând, cel mai probabil, o prevedere a noului Cod penal, potrivit căreia ”Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri: (…) i) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă”. Până acum, Ioan Cindrea s-a ferit de la a comenta această situație. În aceste condiții, Turnul Sfatului a studiat dosarul în urma căruia Ioan Cindrea a fost condamnat, pe fond, la un an de închisoare cu suspendare, sentință menținută și în urma contestației.

Un dosar care a început cu un NUP

Din datele publicate în sentința prin care Ioan Cindrea a fost condamnat pe fond, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost sesizați de Agenția Națională de Integritate (ANI) în octombrie 2011. Nouă luni mai târziu, mai precis pe 17 iulie 2012, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale împotriva celui care tocmai a fost ales președinte al Consiliului Județean Sibiu. Motivul: nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni. Alte șase luni mai târziu, pe 23 ianuarie 2013, prim-adjunctul procurorului general al aceluiași parchet emite o ordonanță prin care infirmă NUP-ul și trimite dosarul la Secția de urmărire penală și criminalistică în vederea continuării cercetărilor. La două luni după infirmarea NUP-ului, procurorii au dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Ioan Cindrea, care a fost trimis în judecată pe 16 iunie 2014. ”În data de 05.01.2009, urmare a cererii (propunerii) de încadrare în muncă pe durată determinată formulată de inculpatul Cindrea Ioan, ales deputat în Parlamentul României în circumscripția electorală nr. 34 Sibiu, între Cindrea Amalia, soția sa, și Camera Deputaților s-a încheiat contractul individual de muncă nr. 4911, pentru perioada 05.10.2009 – sfârșitul mandatului deputatului Cindrea Ioan”, citează judecătorii Înaltei Curți din rechizitoriul prin care Cindrea a fost trimis în judecată. ”Contractul de muncă a fost avizat, între alții, de inculpatul Ioan Cindrea și a încetat de drept la data de 01.02.2011 (...) ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea”, au notat anchetatorii.

”O persoană de încredere”

În fața procurorilor, Cindrea nu a negat derularea evenimentelor așa cum au fost descrise mai sus. ”Însă și-a susținut nevinovăția sub aspectul comiterii infracțiunii de conflict de interese, sens în care a precizat că era necesar ca angajații biroului său parlamentar să fie persoane de încredere și cu expertiză profesională (sublinierea magistraților - n.r.), soția sa îndeplinind aceste condiții întrucât anterior a fost angajată în funcția de consilier la biroul parlamentar al deputatului Radu Podgoreanu (deputat în perioada 2000 – 2004, fiind impus pe listele de la Sibiu «de la centru» - n.r.). De asemenea, inculpatul a arătat că parlamentarii nu sunt funcționari publici și angajările efectuate la cabinetele parlamentare nu se supun legilor aplicabile instituțiilor publice, că angajarea unei persoane nu este o atribuție de serviciu a parlamentarilor, că angajarea unei persoane nu este o atribuție de serviciu a parlamentarilor, precum și faptul că nu există nicio interdicție legală privind angajarea membrilor de familie în cadrul birourilor parlamentare”. Referitor la faptul că, pe cale administrativă, Cindrea a anulat raportul prin care ANI îl acuza de conflict de interese, procurorii au susținut că acest lucru nu are legătură cu ancheta lor penală – ”s-a precizat că hotărârea definitivă prin care instanța de contencios administrativ a interpretat, raportat la prevederile Legii 161/2003, instituția conflictului de interese în sens administrativ, nu influențează în niciun fel analiza conținutului constitutiv al infracțiunii de conflict de interese”.

”Interes național subsumat interesului particular”

Cindrea a arătat procurorilor că nu consideră că ar fi comis o infracțiune deoarece chestiunea angajării rudelor la cabinetele parlamentare a fost analizată în cadrul Comisiei parlamentare a Camerei deputaților, care a hotărât pe 18 octombrie 2011, la opt luni după încetarea contractului de muncă al Amaliei Cindrea, că ”angajarea rudelor la birourile parlamentare nu constituie conflict de interese”. ”Respectiva comisia nu este organ de legiferare, interpretare ori de aplicare a legii în materie penală, nu se poate substitui legiuitorului și nici puterii judecătorești și nu poate formula aprecieri cu valoare de principiu ori de îndrumare în ceea ce privește existența unei infracțiuni, a conținutului constitutiv al acesteia și/sau a sferei de aplicare a unor norme de incriminare, astfel că hotărârea pronunțată la 18.10.2011 nu este de natură să împiedice ori să limiteze în vreun fel incidența dispozițiilor Codului Penal”, au replicat procurorii. De altfel, procurorii susțin că în cazul lui Cindrea este vorba de infracțiunea de conflict de interese și deoarece ”dreptul de a formula propunerile de angajare și de a încheia contracte în cadrul biroului parlamentar, acte determinante în situația analizată, aparținea exclusiv parlamentarului (sublinierea judecătorilor– n.r.)”. ”Se constată că prin declanșarea procedurilor de angajare a membrului familiei sale, interesul național a fost subsumat interesului particular al inculpatului”.

Cindrea: am făcut cinci propuneri

În fața instanței, au fost audiați doi martori ai apărării, Rodica Frâncu și Gheorghe Barbu, angajați ai Camerei Deputaților. Cindrea a propus să fie audiată și Steliana Marcu, actuala șefă de cabinet a președintelui CJ Sibiu, pentru a vorbi despre ”utilitatea muncii prestate de soția inculpatului, plata efectiv realizată sau competențele profesionale ale acesteia”. Curtea a respins audierea Stelianei Marcu, ”întrucât aceste aspecte sunt exterioare obiectului acuzației în materie penală, nu atrag nici utilitatea administrării probatoriului”. În declarația dată în fața judecătorilor, actualul președinte al CJ Sibiu a declarat că, de fapt, a făcut cinci propuneri în total, printre care și pe cea a soției sale. ”Prin propunerea angajării soției mele am încercat să eficientizez activitatea de la biroul de deputat. A fost parlamentar și înainte și apreciez că are experiența necesară pentru a mă ajuta. Atributul de angajare îl are secretarul general al camerei, tocmai pentru a elimina presupusul conflict de interese (...). Nu am participat la luarea deciziei de angajare”, a declarat Cindrea în fața instanței. El a mai susținut că nu a propus niciun salariu pentru soția sa și că a întrebat reprezentanții Direcției resurse umane dacă există vreo restricție în demersul de angajare. De asemenea, a amintit că a decis încetarea contractului de muncă după demararea cercetărilor de către inspectorii ANI. ”Dacă aș fi avut reprezentarea că mă aflu într-un conflict de interese nu aș fi procedat în sensul arătat”.

Martorii apărării au folosit și acuzării

Cindrea s-a mai apărat arătând că parlamentarul nu poate fi asimilat ”unui simplu funcționar”, prin urmare nu poate fi incriminat pe baza legilor care se referă la funcționarii publici. ”Înalta Curte apreciază că analiza coroborată a ansamblului probator face dovada deplină a faptelor reținute în sarcina inculpatorului, fiind aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție”, notează judecătorii. Aceștia au mai reținut că ”martorii audiați la cererea inculpatului au susținut caracterul determinant al solicitării deputatului, în cazul încheierii unui contract individual de muncă în cadrul biroului parlamentar și lipsa cenzurii elementelor legate de rudenie de către alt departament sau serviciu al Camerei Deputaților”.

”Angajarea în cadrul birourilor parlamentare se poate face în baza unui contract individual de muncă sau contract civil de prestări servicii. În cazul încheierii unui contract individual de muncă, procedura se declanșează la solicitarea deputatului, solicitare ce cuprinde numele, prenumele persoanei ce urmează a fi angajată, funcția, salariul și perioada (sublinierea magistraților - n.r.). Contractul individual de muncă se întocmește în două exemplare și se depune semnat de către persoana propusă a fi angajată și deputat. Aceste documente însoțite de actul de studii, carnetul de muncă, cazier, CV, fița de aptitudini și declarația contribuabilului și declarația de la medicul de familie se depun la resurse umane. Noi, în cadrul direcției, verificăm aceste documente, dacă funcția propusă de deputat corespunde studiilor anexate, dacă salariul propus se încadrează între limitele prevăzute în norme pentru funcția propusă. Luăm carnetul de muncă și stabilim vechimea, completăm în contractul de muncă sporul de vechime și zilele de concediu de odihnă. După aceea se formează un set, cele două contracte și solicitarea deputatului, și le înaintăm la direcția Resurse umane, salarizare și serviciu juridic. După avizare sunt depuse la secretarul general pentru a fi semnate”, declarația martorului Rodica Frâncu, consilier parlamentar în cadrul Direcției resurse umane a Camerei deputaților

Curtea: Cindrea a votat articolul penal care l-a incriminat

În timpul audierilor în fața judecătorilor, procurorii au arătat că deputatul Ioan Cindrea a fost prezent (în 2006) la dezbaterile din Camera Deputaților asupra art. 253 ind. 1 Cod penal anterior, adică a acelor normative prin care se incriminează conflictul de interese. ”Am fost în sală, dar nu am luat cuvântul pentru că de regulă mă implicam numai în dezbateri ce se refereau la legislația muncii în care eram specializat”, a declarat Cindrea în fața Înaltei Curți. Doar că judecătorii au apreciat că prezența lui Cindrea, în calitate de deputat, la dezbaterile pe tema incriminării conflictului de interese îl culpabilizează. ”Deși a participat la dezbaterea textului în Camera Deputaților, cunoscând rațiunea, utilitatea și sfera de aplicare a normei, ulterior a sesizat Comisia Parlamentară a Camerei Deputaților pentru a obține o interpretare contrară rațiunii reglementării. (...) În realitate, inculpatul a plasat calitatea de parlamentar «deasupra legii», susținând inclusiv în fața instanței că Legea nr. 161/2003, care reglementează o serie de conflicte de interese, nu se aplică parlamentarilor, care nu au calitatea de funcționari publici (sublinierea Înaltei Curți – n.r.). În concluzie, parlamentarii au calitatea de funcționari publici în sensul normei penale (în ambele reglementări), putând fi subiecți activi ai infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253 indice 1 din Cod penal atenrior, respectiv art. 310 Cod penal”, arată judecătorii Înaltei Curți.

”Nu numai că s-a găsit în eroare de drept cu privire la sfera de aplicare a acestuia, dar a cunoscut rațiunea, utilitatea și sfera de aplicare a reglementării, fiind parte la procesul legislativ, alegând ulterior să ignore interesul general ce a dictat incriminarea, considerând primordial interesul individual, personal. Este imposibil de susținut eroarea cu privire la sfera de aplicare a normei de incriminare în cazul parlamentarului prezent în procesul legislativ care avea obligația legală de a vota, după o cenzură personală, texte predictibile și accesibile în contextul unei politici penale asumate (art. 121 – 123 din Regulamentul Camerei Deputaților)”, Înalta Curte de Casație și Justiție despre ”eroarea cu privire la sfera de aplicare a normei de incriminare”

”A acționat cu intenție”

”Norma de incriminare analizată prevede ca formă de vinovăție intenția. Înalta Curte apreciază că inculpatul a acționat cu intenție directă. În condițiile în care dreptul de a formula propunerile de a formula propunerile de angajare și de a încheia contracte în cadrul biroului parlamentar, acte determinante în situația analizată, aparținea exclusiv parlamentarului, se constată că prin declanșarea procedurilor de angajare a soției sale, interesul particular al parlamentarului a avut caracter determinant. Deputatul a ales a ignora o normă de incriminare pe un motiv de ordin pecuniar și în considerarea valorificării unui interes de familie. Astfel, inculpatul a acționat coordonat în interesul familiei sale, căreia i-a facilitat obținerea de foloase materiale din bugetul Camerei Deputaților, respectiv din bani publici”, au concluzionat judecătorii. Potrivit calculelor făcute publice de ANI, Amalia Cindrea a încasat în urma activității desfășurare în cadrul biroului parlamentar al lui Ioan Cindrea aproximativ 35.000 de lei. Aceștia au analizat și contextul în care Curtea de Apel Alba și, ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, au anulat raportul prin care ANI l-a acuzat pe Cindrea de conflict de interese. ”Așa cum s-a arătat anterior în cauză nu se pune problema cumulului a două tipuri distincte de răspundere, respectiv a răspunderii administrative și penale”. În hotărârea pronunțată, judecătorii Înaltei Curți au apreciat că ”scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia” și au dispus suspendarea simplă pe un termen de încercare de trei ani. ”Întrucât legea mai favorabilă este legea veche, astfel cum s-a demonstrat ulterior (...), pedeapsa accesorie (...) va fi suspendată”, a mai decis instanța, pe fond. Hotărârea a fost menținută și în urma contestației formulată de Ioan Cindrea.

Personaje în dosar: procurorul care l-a arestat pe SOV, judecătorul care l-a închis pe Carabulea

Prim-adjunctul procurorului general care a infirmat NUP-ul era, la acea vreme, Marius Iacob, cel care a fost propus șase luni mai târziu pentru funcția de procuror șef al DNA, denumit și ”primul procuror care a avut curajul să îi pună cătușe lui Sorin Ovidiu Vântu” în dosarul de șantaj în urma căruia SOV a fost și închis. Pe fond, Ioan Cindrea a fost reprezentat de avocatul Iulian Nedelcu, cel care i-a reprezentat în instanță, printre alții, pe Emilian Frâncu (primarul din Râmnicu Vâlcea, condamnat pentru luare de mită) sau pe Sandu Anghel, cunoscut drept Bercea Mondialu’. Din completul de judecată al ÎCCJ, pe fond, a făcut parte și Iulian Dragomir, magistratul care a făcut parte din completul care a judecat recursul în Dosarul Apostu, recurs în care pedepsele au fost înăsprite pentru fostul procuror sibian și pentru magnatul Ilie Carabulea, amândoi condamnați la închisoare cu executare. Valentin Horia Șelaru, un alt judecător din complet, a fost înainte procuror, ocupând funcția de consilier al fostului procuror general al României, Codruța Kovesi. În fine, judecătoarea Francisca Vasile a făcut parte din completele care i-au trimis după gratii pe Gigi Becali (în dosarul schimburilor de terenuri și cel cunoscut sub numele ”Dosarul valiza”) sau pe Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, în ”dosarul Transformatorul”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).