Istoria Sibiului: cum a tot scăzut numărul de cinematografe

Chiar dacă acum mai are unul singur, orașul Sibiu s-a putut mândri în trecut cu mai multe cinematografe. Prima reprezentație cinematografică la Sibiu a avut loc în 28 martie 1898 în sala teatrului, adică în actuala Sala Thalia. Până la deschiderea primului cinematograf, filmele erau proiectate în spații deja existente și ușor adaptate: Gesellschafthaus (acolo unde este astăzi Casa Armatei), la Biblioteca Astra sau la Împăratul Romanilor.  Cinematograful „Apollo”deschis în anul 1909 se mută câțiva ani mai târziu într-o clădire nou construită, care astăzi este Teatrul Național Radu Stanca.

În 1929, Ministerul Cultelor și Artelor a acordat autorizația de funcționare pentru cinematograful „Modern” din Sibiu. „Ministerul va acorda autorizarea de funcționare până la noi dispozițiuni pe numele Primăriei Municipiului Sibiu”, reiese din procesul verbal din data de 16 noiembrie 1929 aflat la Arhivele Naționale Sibiu.

Pe strada Faurului, în aceeași curte cu restauratul Tinda Thomas se deschide în 19 octombrie/ 9 decembrie 1933, cinema Roxy, în fosta sală de dans a restaurantului. Intrarea se făcea prin gangul din stânga clădirii. În 1938, cinematograful își schimbă denumirea în Cinema Rio. În anii ’50, imediat după naționalizare, atât clădirea, cât și cinematograful au intrat în proprietatea statului. Cinematograful își schimbă din nou denumirea și devine Cinema Arta find situat pe strada Tribunei, acolo unde astăzi are sediul Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu.  Cu toate că avea  capacitate de 420 de locuri, în anii ’70 se pune lacătul pe ușă din cauză că nu prezenta siguranță în exploatare.

Cinematograful, printre singurele distracții

Cel mai luxos cinematograf din Sibiu, avea să fie inaugurat pe 25 decembrie 1936 pe pietonala Nicolae Bălcescu, la numărul 29. 1.000 de locuri avea cinematograful, iar cei mai mulți îl cunosc după denumirea pe care a primit-o în perioada comunistă, Cinema Pacea. Aici s-au putut vedea de multe ori producțiile studioului cinematografic București. „Săptămâna aceasta iubitorii de film pot viziona noua producție Titanic Vals a studioului București, inspirată după savuroasa comedie cu același nume a dramaturgului Tudor Mușatescu”, așa era anunțat filmul în ziarul Flacăra Sibiului din 17 februarie 1975.

Și filmul care îl avea în rol principal pe Florin Piersic a fost anunțat în presa vremii. Noua producție a studioului din București, ”De-aș fi…Harap Alb” a fost descris drept o „originală fantezie comică realizată după basmul lui Ion Creangă”. Din distribuție au făcut parte actorii Florin Piersic, Lica Gheorghiu, Cristea Avram, Irina Petrescu și mulți alții.

Cinematograful Pacea a fost desființat în 2009, însă sibienii își aduc aminte și astăzi de momentele pe care le petreceau la cinema văzând un film bun. Zoe Mihalescu are 75 de ani și de mai bine de 60 de ani locuiește în apropierea fostului cinematograf Pacea și își amintește cu nostalgie de acele vremuri. ”Aveam 18-19 ani atunci când cu colegele de școală intram prin spate, atunci ieșea lumea și ne strecuram și noi. Erau filme foarte bune, erau și filme indiene la care mergeam și de șapte ori. Dimineața ne duceam la matineu atunci când nu învățam și știam că ne ascultă si atunci fugeam la film. Cinematograful era unica distracție, pentru că până au apărut televizoarele nu aveai ce face, asta era distracția noastră”.

Alte cinematografe cunoscute sibienilor sunt și Cinema Capitol, deschis pe 1 martie 1945, în fosta sală Unicum. Era considerat cel mai modern cinematograf, iar de-a lungul timpul acesta și-a schimbat de mai multe denumirea fiind pe rând Cinema Tineretului, Timpuri Noi, iar la final Cinema Arta. În cartierul Terezian, pe strada Gladiolelor s-a aflat și un ”cinematograf muncitoresc”, numit „7 noiembrie”. În acest moment, Sibiul se mai poate „mândri”cu un singur cinematograf, Arta, construit după anul 1990.

de Daniela Solomon