Cererile justiției de ridicare a imunității parlamentarilor, pensiile speciale, Codul fiscal, demisia premierului Victor Ponta au fost teme abordate de președintele Klaus Iohannis în relația cu reprezentanții Guvernului și Parlamentului în primul său an de mandat. Șeful statului a avut și consultări instituționale cu prim-ministrul, membri ai Guvernului cât și cu partidele.
2015 a fost și debutul unui "alt mod de a face politică", așa cum declară șeful statului, a fost anul în care Înalta Curte a decis că Iohannis, în calitate de primar al Sibiului, nu s-a aflat în incompatibilitate, și un an al premierelor — pentru prima dată în istoria consultărilor pentru desemnarea unui premier, șeful statului a dorit să afle și opinia societății civile.
Președintele Klaus Iohannis și-a preluat mandatul la 21 decembrie 2014, după ce a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier și președinte al PSD Victor Ponta.
Un afis electoral este expus pe strada principala din Altina, judetul Sibiu, 21 noiembrie 2014. In judetul Sibiu, Victor Ponta l-a invins pe Klaus Iohannis in turul al doilea al alegerilor locale, doar in comuna Altina. Victor Ponta a obtinut aici 509 voturi, in timp ce pe Klaus Iohannis l-au votat 406 persoane (44,37%).
Iohannis nu primise încă o pronunțare din partea Înaltei Curți în dosarul în care era acuzat de incompatibilitate, în legătură cu perioada când a fost primar. În aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate a considerat că Iohannis este incompatibil pentru că deținea simultan funcția de primar al Sibiului și reprezentant al municipalității în Adunarea Generală a Acționarilor de la SC Apă Canal SA și SC Piețe SA. În ianuarie însă, Instanța supremă a respins recursul ANI și a decis că Iohannis nu s-a aflat în stare de incompatibilitate.
Președintele Klaus Iohannis și-a preluat mandatul la 21 decembrie 2014, după ce a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier și președinte al PSD Victor Ponta, conform Agerpres.
Iohannis nu primise încă o pronunțare din partea Înaltei Curți în dosarul în care era acuzat de incompatibilitate, în legătură cu perioada când a fost primar. În aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate a considerat că Iohannis este incompatibil pentru că deținea simultan funcția de primar al Sibiului și reprezentant al municipalității în Adunarea Generală a Acționarilor de la SC Apă Canal SA și SC Piețe SA. În ianuarie însă, Instanța supremă a respins recursul ANI și a decis că Iohannis nu s-a aflat în stare de incompatibilitate.
Președintele Iohannis a avut consultări și cu liderii confederațiilor sindicale, cu reprezentanți ai mediului de afaceri pentru a evalua prioritățile în acest domeniu, dar și cu parlamentarii care reprezintă circumscripția electorală Diaspora și cu deputații minorităților naționale.
După demisia premierului Ponta, pe fondul protestelor din stradă în urma tragediei de la Colectiv, șeful statului a avut două runde de consultări cu formațiunile parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru, iar, în premieră, la Cotroceni au fost invitați și reprezentanții societății civile.
În mandatul fostului președinte Traian Băsescu, relația cu premierul a funcționat în baza unui pact de coabitare, în schimb Klaus Iohannis a demarat încă din cea de-a treia zi a mandatului său consultări instituționale cu premierul de la acea dată — Victor Ponta. Astfel, șeful statului a avut mai multe întâlniri cu acesta, care au vizat între altele numirea de noi miniștri, noi ambasadori ai României în diferite țări, procesul aderării țării la zona euro, legislația.
De asemenea, el a avut întâlniri instituționale și cu miniștrii pe domeniile de care este responsabil șeful statului, scrie Agerpres.
După ce DNA a anunțat că Victor Ponta este învinuit de fapte penale, președintele Iohannis i-a cerut acestuia demisia:"După părerea mea, este o situație imposibilă pentru România ca prim-ministrul să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, pentru România, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia premierului Victor Ponta".
Și după ce Ponta a renunțat la conducerea PSD, șeful statului și-a menținut opinia, arătând însă că va colabora cu acesta tot instituțional.
Când Parlamentul a respins cererile justiției în cazul Ponta, șeful șeful statului a acuzat legislativul că este un "scut", punctând că imaginea României este afectată.
Premierul Ponta a ales în mai multe rânduri să nu-l informeze pe președintele Iohannis cu privire la vizitele sale externe, fapt taxat la nivel declarativ de șeful statului. Astfel, în iunie președintele declara că a aflat despre vizita la Baku a premierului Victor Ponta după ce acesta plecase spre capitala Azerbaidjanului.
"Nici Baku, nici La mulți ani!, nici Turcia. Nu m-a sunat", a susținut președintele.
Despre deplasarea la Sofia a fostului premier Ponta, unde a vorbit despre imigranți, președintele a arătat că acesta nu a avut mandat.
Șeful statului l-a sfătuit și pe fostul vicepremier Gabriel Oprea să demisioneze, după ce un polițist din coloana oficială care îl însoțea a murit.
În urma protestelor de stradă împotriva autorităților izbucnite după incendiul de la Colectiv, Ponta și-a depus mandatul, scrie Agerpres.
Deși pe parcursul primului an de mandat a arătat că își dorește ca PNL să ajungă la guvernare, șeful statului și-a schimbat radical viziunea și a anunțat după demisia lui Victor Ponta că îl propune prim-ministru pe Dacian Cioloș, care să conducă un guvern tehnocrat. El a respins astfel propunerea avansată de PSD — Liviu Voinea. Șeful statului a mers și în rândul manifestanților care protestau împotriva autorităților în contextul tragediei de la Colectiv.
Șeful statului s-a adresat de cinci ori Parlamentului de la câștigarea alegerilor prezidențiale. Primul mesaj a fost cu ocazia preluării mandatului, după care au urmat alocuțiunea din luna februarie, când a cerut ca până la finalul sesiunii parlamentare să existe o nouă legislație privind alegerile, prezentarea Strategiei Naționale pe Apărare, discursul de la începutul sesiunii parlamentare de toamnă despre criza refugiaților, votul prin corespondență, un cod al incompatibilităților și reglementări privind aleșii locali și cel la un an de mandat.
În februarie a fost publicată noua structură organizatorică a Administrației Prezidențiale, formată din 15 departamente, o noutate față de structura veche fiind Departamentul pentru Problemele Diasporei, un departament nou înființat în mandatul lui Klaus Iohannis. Vechea structură organizatorică a Administrației Prezidențiale cuprindea 16 departamente. Tot atunci au fost publicate și domeniile de care sunt responsabili consilierii prezidențiali.
În cea de-a doua zi a mandatului prezidențial, șeful statului și-a numit cinci consilieri prezidențiali: Dan Mihalache (PNL), Andrei Muraru, Cosmin Marinescu, Tatiana Niculescu Bran și George Scutaru (fost deputat PNL). Tot în ianuarie, acestora li s-au alăturat Sergiu Nistor, fostul comisar european Leonard Orban, Elena-Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină și Laurențiu Ștefan.
În martie, consilierul prezidențial George Scutaru a demisionat din funcție. Șeful statului declara că acesta a demisionat din motive personale. În aprilie, DNA a anunțat că George Scutaru, fost consilier al președintelui Klaus Iohannis, este anchetat de DNA sub control judiciar, fiind acuzat de complicitate la luare de mită și spălare de bani. În locul lui Scutaru, consilier pe probleme de securitate națională a fost numit Ion Oprișor, care a deținut funcția de secretar al CSAT.
Șeful statului a rămas și fără purtător de cuvânt, după ce Tatiana-Niculescu Bran s-a retras din funcție, pe motiv că nu a reușit să gestioneze așa cum și-a dorit relația cu presa. În prezent, consilierul de stat Daniela Bârsan coordonează activitatea Biroului de presă al Administrației Prezidențiale, fără a fi purtător de cuvânt.
Președintele Klaus Iohannis a efectuat 14 vizite externe oficiale de la preluarea mandatului, care au vizat între altele aderarea României la Schengen, subiecte legate de NATO sau sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova. Șeful statului a fost primit la Vatican de Papa Francisc. Cu ocazia vizitei la Sfântul Scaun, în mai, șeful statului a mers și la Milano pentru a vizita Expoziția Internațională. Președintele Iohannis a efectuat vizite oficiale și în Franța, Croația, Spania, Serbia, Austria și în Statele Unite ale Americii. În SUA, șeful statului a participat la reuniunea ONU și a fost primit la Casa Albă de vicepreședintele american Joe Biden. Cu președintele american, Barack Obama, s-a întâlnit cu ocazia dineului oferit de acesta pentru participanții la ONU. Șeful statului a anunțat că l-a invitat în România pe președintele american.
Premiere în mandatul președintelui Iohannis
Primul an de mandat al președintelui Klaus Iohannis a fost marcat și de câteva premiere. Printre acestea se numără participarea sa la ceremoniile religioase ale cultelor legal recunoscute în România, consultarea societății civile în cazul desemnării premierului, participarea la un eveniment oficial la Castelul Peleș, renunțarea la recepția tradițională cu ocazia Zilei Naționale.
Pe parcursul primului an de mandat, șeful statului a participat la ceremoniile religioase ale cultelor legal recunoscute din țara noastră. Printre acestea se numără slujba de liturghie de la Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Sibiu și slujba de la Patriarhia Română.
În martie, președintele Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, au participat la dineul oficial cu ocazia zilei de naștere a principesei Margareta, fiind primul președinte în funcție din istoria României care participă la un eveniment oficial la Castelul Peleș alături de familia regală.
Șeful statului nu a mai organizat cu ocazia Zilei Naționale a României recepția tradițională la Palatul Cotroceni în contextul tragediei de la Colectiv și al atentatelor de la Paris.
Șeful statului își va încheia anul cu o vacanță în Florida. Anul acesta, el și-a petrecut vacanțele și la Sibiu, Neptun, dar și în Portugalia.
Luni, în ziua în care împlinește un an de mandat, președintele va oferi celor care au acordat asistență medicală victimelor de la Colectiv un concert susținut la Palatul Cotroceni de Corul Madrigal.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Barack Obama , Înalta Curte , Gabriel Oprea , Dacian Cioloş , Republicii Moldova , Casa Albastră , Carmen Iohannis , Agenția Națională , Victor Ponta , Statele Unite , klaus iohannis , Traian Basescu , În România , Apă Canal , Preşedintele Klaus Iohannis , Palatul Cotroceni , Adunarea Generala , Politică Externă , Parchetul Înaltei Curţi , Sergiu Nistor , Preşedintele Iohannis , Administraţiei Prezidenţiale , Simina Tănăsescu , Compartimentul Analiză , Liviu Voinea , Papa Francisc , Patriarhia Română , Zilei Naţionale , Niculescu Bran , Tatiana Niculescu Bran , Preşedintelui Nicolas Sarkozy , Laurenţiu Ştefan , Castelul Peleș , Joe Biden , Catedrala Mitropolitană Ortodo , Andrei Muraru , Cosmin Marinescu , Dan Mihalache , George Scutaru , Leonard Orban , Ion Oprișor , Premierul Ponta , Mihaela Ciochină , Expoziţia Internaţională , Sfântul Scaun , Strategiei Naţionale , Daniela Bârsan , mandat , Corul Madrigal , Când Parlamentul , Nici Baku , Problemele Diasporei , un an
Vizualizari: 3894
Ultimele comentarii
Acum 59 minute
Matei
Acum 1 oră
Emil
Acum 1 oră
John
Acum 1 oră
John
Acum 1 oră
Adina