Grădina Veneţia, locul de distracție al sibienilor de acum 50 de ani

Un pavilion de lemn destul de mare, parțial terasă - parțial sală cu geamuri foarte mari era locul de întâlnire pentru sibienii care voiau să se distreze. Este vorba de una dintre cele mai îndrăgite locuri pentru sibieni, numită Grădina de vară Veneția care a fost înființată în anul 1938 și care se află pe locul actualului magazin Dumbrava.

„Grădina Veneția nu a fost un loc nemaipomenit din punctul de vedere al construcției sau al compoziției”, își aduce aminte Constantin Voiciulescu, cunoscut arhitect sibian care avea să reproiecteze toată zona în care funcționa respectiva terasă. Pe vremea aceea, zona Piața Unirii reprezenta cumva marginea Sibiului, iar grădina Veneția era locul în care toți cei care treceau pe acolo poposeau câteva minute pentru a mânca și a bea una dintre cele mai bune beri de la acea vreme. „Se vindea o bere foarte bună, cea de Sadu, dar mai era și Berea Trei Stejari. Muzică, dans, antren asta era la Veneția în acea vreme”, amintește arhitectul. Acesta este imediat completat de soția sa. „Era o orchestră care cânta live minunat, mai ales pe timpul verii. Se dansa vals, tango, lumea ieșea mult atunci spre deosebire de vremurile actuale. Iar toamna se organiza un fel de festival al vinului, la care era și mâncare, aveau o pastramă foarte bună, era o nebunie, își amintește soția arhitectului. Toată ornamentația laterală care era din scândură era îmbrăcată în verdeață”, spune aceasta. An de an artiști celebri ai perioadei respective susțineau recitaluri, astfel Maria Lătărețu în 1941, Mia Braia în 1943 și Ecaterina Răceanu în 1944 i-au încântat pe sibieni.

Un „punct nervos” al orașului

Constantin Voiciulescu a fost șef peste proiectare în Piața Unirii și spune că în anii ’38-’39 zona respectiva era una dintre cele mai aglomerate, iar fluxul de oameni care mergeau la gradina de vară a crescut odată cu organizarea unui târg de mostre. „Sibienii organizaseră atunci o expoziție la care participau producătorii, dar la care veneau și străini. Târgul se întindea de la actuala Sală Thalia până la teatru. După ce se termina expoziția, toți oamenii aceia mergeau la Veneția. Tot acel flux de oameni care venea să vadă expoziția se opreau pentru o gustare la Veneția, era un punct de atracție. Eu cred că s-a născut cu asta, dar tot ce spun eu e povestea unui om care s-a ocupat de acest oraș. Nu era ceva construit așa cum vedem acum grădinile de vară, era ceva din lemn, cu gard care despărțea zona pentru că era mare circulație atunci. Era într-un loc nervos al orașului, un loc unde se petreceau lucruri, iar la acea vreme zona respectivă se numea promenadă”.

Un pârâu ascuns acum

Construirea teatrului a fost un alt moment prielnic pentru grădina de vară, pentru că la sfârșitul spectacolelor, sibienii se relaxau la grădină. Actuala Sală Thalia juca rolul de teatru municipal, aceasta fiind făcută în fosta fortificație numită Turnul Gros și a adaptată pentru teatru, dar care a ars iarăși în 1948. Apoi, în ‘49 s-a construit un cinematograf care se numea Apolo pe locului actualului Teatru „Radu Stanca”. „Toată partea din față era grădină, iar restaurantul propriu-zis era undeva în spate. Veneția a avut câteva perioade bune, iar aceasta a fost una dintre ele. Sibienii mergeau la cofetăria care exista pe colț sau la un restaurant mai micuț care era acolo. În spatele erau și niște locuințe, pe locul pe care se află acum magazinul Dumbrava”, povestește arhitectul. Acesta își amintește și de pârâul care trecea chiar prin fața grădinii și care, există chiar și astăzi sub teatrul „Radu Stanca”, dar este canalizat. „Dacă intri în orice curte de pe strada Gimnasticii dai întâi de apă. Râul trecea prin față la Veneția, iar în vecinătatea ei erau plantați niște stejari piramidali, care erau foarte puternici și strânși legați între ei”. Grădina Veneția a luat foc prin 1965, iar în anii ’70 acesta a fost demolată. „Totul a fost demolat atunci, doar două case au «mai scăpat», iar undeva prin anii ’71-’72 s-a construit ceea ce vedem astăzi, și anume, magazinul Dumbrava”, mai arată arhitectul Voiciulescu.

Sursa foto: Iubesc Sibiul

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Daniela Solomon