Interceptările marilor dosarelor de corupție din Sibiu: depind de fiecare judecător în parte

Am întrebat un procuror, un avocat și un judecător despre felul în care își văd ei munca influențată de recenta decizie Curții Constituționale a României. Curtea a declarat neconstituțională o prevedere a Codului de procedură penală referitoare la cine realizează supravegherea tehnică (interceptările, de exemplu). Altfel spus, toate interceptările din dosarele de corupție realizate până acum cu sprijinul SRI sunt puse sub semnul întrebării. ”Depinde de fiecare judecător în parte”, răspund toate părțile implicate la întrebarea dacă interceptările realizate până acum vor mai fi acceptate. Mai mult avocații plusează: pot apela la căi extraordinare de atac în dosarele unde s-a pronunțat deja o sentință definitivă.

Atât trimise în judecată, cât și încă în faza de urmărire penală, în județul Sibiu sunt în derulare procedurile specifice mai multor dosare ample de corupție, care vizează inclusiv nume importante. Carabulea și Maricuța sunt doar câteva dintre acestea și, în ambele, procurorii au strâns la dosar inclusiv interceptări realizate cu sprijinul Serviciului Român de Informații. Doar că, după recenta decizie a Curții Constituționale, avocații apărării sunt pregătiți să conteste aceste probe. Mai mult, pregătesc și căi de atac excepționale împotriva unor dosare deja închise prin sentință definitivă.

”La o primă analiză a deciziei Curții Constituționale, pot spune că aceasta se aplică tuturor dosarelor pe rol, indiferent de faza în care se află. În cazul dosarelor finalizate prin condamnare, există posibilitatea depunerii unei cereri de revizuire. Eu, ca avocat, voi apela la o astfel de decizie pentru a ușura situația unui client, fie că vorbim de un litigiu penal pe rol, fie că vorbim de o condamnare definitivă. Avocații sunt întotdeauna mai curajoși”, a explicat un avocat specializat în dreptul penal pentru Turnul Sfatului.

Procuror: ”continuăm cercetările cu ceea ce avem”

Exemplele de dosare de corupție invocate mai sus (Maricuța și Carabulea) sunt încă în faza de urmărire penală. La dosar, procurorii au strâns interceptări care să explice anumite legături. De exemplu, în Dosarul Maricuța, apar interceptări prin care procurorii încearcă să demonstreze cum viceprimarul Șelimbărului intervine pe lângă diferite instituții ale statului care să elibereze avize mai repede pentru ansamblul rezidențial Avangarden 3. Cu aceste interceptări, procurorii vor să demonstreze interesul lui Maricuța, în a oferi ”protecție și sprijin” dezvoltatorilor imobiliari, care au fost dispuși să cumpere la suprapreț terenul necesar blocurilor doar pentru a se bucura de aceste ”facilități”. La fel, în cel mai recent dosar Carabulea – ASF, procurorii au interceptări prin care încearcă să demonstreze implicarea lui Carabulea-senior în administrarea Carpatica Asig, fapt care îi era interzis.

”Niciun dosar nu se bazează doar pe interceptări, dar aceste probe contează mult nu atât prin conținutul lor – adică ceea ce vorbeau efectiv –, ci prin ceea ce puteai obține ca colateral: identificai persoane, martori, diferite lucruri de acest gen. Cu ceea ce avem mergem înainte. Din punctul nostru de vedere nu ar trebui să se anuleze probele, dar vom vedea de la caz la caz ce va decide judecătorul. Noi sperăm că judecătorii vor avea reprezentarea a ceea ce înseamnă probele respective într-un dosar penal, vor vedea că au fost obținute legal atâta timp cât prevederile legislative se bucurau de prezumția de constituționalitate și vor aprecia în consecință”, a declarat un procuror pentru Turnul Sfatului. Acesta explică și ce se întâmplă cu acele interceptări care, deși realizate, nu sunt invocate de procurori în rechizitoriu. ”În atenția judecătorilor sunt aduse doar interceptările considerate relevante. Restul interceptărilor, toate convorbirile, se arhivează și se pun la dispoziția judecătorului și a persoanelor cercetate. Totul este transparent pentru cei implicați, până la urmă. Totul rămâne în format electronic la dispoziția instanței”.

Fiecare judecător poate decide diferit în fiecare caz

Turnul Sfatului a discutat și cu un expert în magistratură care a explicat că de fiecare judecător va depinde dacă interceptările realizate până acum vor fi sau nu acceptate. ”Judecătorul este cel care are și responsabilitatea aprecierii probelor, evident conform legii și a situației din dosar. Deci el are practic, ultimul cuvânt în evaluarea probelor. Poate există la dosar probe absolut impecabile, dar judecătorul poate decide că nu este în conformitate cu celelalte și să nu le ia în considerare. Dar acesta este un aspect teoretic. De aceea nimeni nu poate spune acum cum vor fi analizate aceste probe în noul context, deoarece judecătorul este cel care trebuie să facă acest lucru. Depinde de la caz la caz, dacă probele vor fi evaluate într-un fel sau altul. Efectele hotărârii Curții Constituționale se răsfrâng în primul rând asupra textului de lege în mod foarte clar. Textul respectiv de lege este neconstituțional. Iar aplicarea textului de lege și interpretarea acestuia depinde strict de judecătorul de caz. Nu o să pot spune nici eu și nimeni cum va interpreta fiecare judecător acest text de lege. Discuția aceasta cu organele SRI și până unde intervin în cercetarea penală s-a mai discutat de-a lungul timpului. Au fost cazuri celebre în care exact asta s-a spus, că nu este în regulă să fie administrate probe în acest mod. Acum, Curtea Constituțională a pus punctul pe «i» și spune că lucrurile nu mai trebuie amestecate, ci separate foarte clar”, explică expertul pentru Turnul Sfatului.

De modul în care magistrații vor trata aceste probe în noul context se va putea trage o concluzie doar după redactarea motivărilor sentințelor date. ”Lucrurile sunt mult mai complexe. Și este evident că pentru fiecare judecător va fi o provocare modul în care va trata eventualele interceptări din fiecare dosar. Fiecare evaluare va fi individuală și va fi, de fapt, părerea judecătorului pe care acesta o va motiva în scris prin hotărârea dată. Doar apoi vom putea pune cap la cap motivările redactate și abia apoi vom putea trage o concluzie despre modul în care judecătorii abordează această chestiune. Deocamdată avem o hotărâre a Curții Constituționale, care este obligatorie pentru toată lumea, iar legislația și practica judecătorească vor trebui armonizate”.

O ordonanță de urgență, deocamdată

În ultima zi lucrătoare a săptămânii trecute, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care a modificat actualul Cod de procedură Penală, Legea privind organizarea judiciară, și legile privind organizarea şi funcţionarea DIICOT şi a SRI, pentru aplicarea noilor reglementări. Concret, prin aceste modificări, doar procurorii și organele de cercetare penală vor putea să execute mandatele de supraveghere tehnică. Acest lucru se va realiza cu ajutorul infrastructurii SRI, la care organele de cercetare penală urmează să aibă acces în mod nemijlocit și independent.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro