Simpatie reciprocă

Am început să-i simpatizez pe cei din serviciul primăriei adică, ridicătorii de mașini, după ce am ascultat întâmplarea - cel puțin haioasa - a unui client ce mi s-a urcat în mașină. Omul îmi povestea că circulă cu a lui mașină, pe o stradă din Sibiu nu tocmai prietenoasă, cu eternele gropi de care cu siguranță ți se va face dor, dacă vei hălădui vreo câțiva ani prin ”străinătățuri”. Astea fiind zise, omul nostru după ce străbătuse o anumită distanță pe acest... sol lunar, se hotărî sa parcheze. GREȘIT ! Roata din dreapta-față, intră într-o capcană artificială, adică un canal fără capac, săltat probabil de niște etnici binevoitori. Necăjit, omul până la Dumnezeu, cu mașina bolnavă și neajutorată, își face o grămadă de calcule, își dă seama că din toți prietenii lui, niciunul nu deține un microbuz, care ar fi putut tracta mașina muribundă. Ca să cheme pe cineva care ar deține o astfel de mașină, ar costa prea mult, iar bugetul lui la acea ora era de 10 lei.

Un gând nebun îi încolțește și vine să-i spună să sune, unde credeți ? La ridicătorii de mașini.

”Alo? Serviciul de ridicat mașini?”. ”Da, ce doriți?” ”Domle, eu doresc da veniți să-mi ridicați mașina”. ”Ce ai prietene, ești drogat, băut, nebun de legat? Ești primul om din cariera mea, care solicită săi se ridice mașina! Nu glumești?”, aude în receptor. ”Nu șefule, hai mai repede și o să vezi”, i-a îndemnat pe ”hingheri”.

Când au ajuns ei și s-au dat jos din mașină, au început să râdă în hohote. 20 de secunde și mașina omului era din nou pe drum. A întrebat cât costă, și ăia au zis ca plăcerea a fost de partea lor și că nu costat absolut nimic. Aveau o meserie ingrată, dar cu toate astea, și ei mai știu să râdă. Înseamnă că nu e totul pierdut!

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Ole Baltes