De ne batem între noi?

Rușii s-au bătut cu englezii. Ucrainenii s-au bătut cu germanii. Polonezii s-au bătut cu nord-irlandezii. Islandezii nu s-au bătut cu nimeni, iar românii s-au încăierat între ei. Conflictele izbucnite la Euro 2016 vorbesc într-un fel de starea în care se află continentul în acest moment. Da, vorbim de niște suporteri băuți, pregătiți să se încaiere. Dar nu a mirat pe nimeni foarte mult această stare de fapt. Simțim parcă o atmosferă tot mai încărcată. Acum câteva zile, deputata laburistă britanică Jo Cox a murit la spital după ce a fost împușcată şi înjunghiată de un individ care este pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Nu trece o zi fără ca CNN să nu prezinte o știre despre o șicanare între navele NATO și avioanele ruse. Declarații, avertizări, ironii, răspunsuri. În Ucraina vecină, apele nu sunt deloc limpezi. În Orientul Mijlociu e război în toată regula, cu toate armele posibile. Campionatul European de fotbal, că tot am început cu el se dispută cu arma cu glonț pe țeavă. Securitate maximă. Noi ne batem între noi. Ghencea vs. Ștefan cel Mare. Armata cu poliția. Oricât de mari am încerca să părem, suntem tot mici. Tot mai mici.

Imediat după Războiul de Independență, bulgarii  i-au cerut oficial Regelui Carol I constituirea unei Confederații româno – bulgare sub sceptrul său, în forma unei monarhii dualiste de tip austro-ungar, care să fie o federație cu guverne separate, dar cu comandă militară unică în caz de război. Ceva mai târziu, la puțin timp după Unirea de la 1918, conții maghiari i-au cerut Regelui Ferdinand să domnească și peste Ungaria. Ce ar fi însemnat o Românie federală, alături de Bulgaria sau alături de Ungaria? E greu de crezut că politicienii români ar fi fost capabili să vadă în viitor și să proiecteze planuri pentru o națiune puternică.

Suntem preocupați prea tare cu măruntele noastre probleme. Avem o capitală în care elita politică, economică sau cea culturală conlucrează ca într-o mare familie. Dar cu planuri mici, care nu trec mai departe de propriul interes.

Ce alipire cu Bulgaria sau Ungaria, când noi nu suntem în stare să construim un drum? Nu suntem în stare să avem un plan al resurselor naturale. Ne tăiem pădurile și ne vindem deja și viitorul, pentru că prezentul a fost de mult amanetat. Nu facem nimic pentru viitor, nu avem un plan, o perspectivă. Iar trecutul… Pe cine interesează?

Trăim într-o lume extrem de mică. Numai a noastră. Din Ghencea, până în Ștefan cel Mare. Dezbinați, singuri, mincinoși, reușim de fiecare dată să crestăm orice inițiativă bună. Orice român care se ridică e tras înapoi de micile noastre frustrări. ”A furat, pentru că pe muncă cinstită n-ar fi realizat nimic”.

Suntem pașnicii Europei. Nu avem cu cine ne bate. Nici economic, nici sportiv. Nici măcar bețivii, golanii, nu au ținte foarte mari. E suficient să-ți umilești conaționalul, cu care probabil că ai stat la coadă, la poza pentru buletin. De ce ne batem între noi? Pentru că suntem mici.

Iar cei care încearcă să ”vindece” nația de evidentul complex de inferioritate pe care-l avem față de restul Europei o fac atât de pompos, mincinos și absurd, încât nu-i mai crede nimeni, nici măcar atunci când au dreptate. Vorbesc de cei care spun că suntem centrul universului, că vorbim limba primordială și că avem religia sfântă, supremă. Poate că vindecarea psihică a nației se va face doar atunci când vom avea și o istorie cât de cât corectă față de trecutul nostru.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro