Actualizare
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat miercuri Curtea Constituţională cu privire la legea statutului aleşilor locali care prevede că cei care au fost condamnaţi cu suspendare pentru fapte de corupţie nu îşi pierd mandatul. Preşedintele a sesizat judecătorii Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind statulul aleşilor locali potrivit căreia primarii, consilierii locali şi judeţeni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, cu suspendare, îşi pot păstra mandatul, şeful statului argumentând că actul normativ contravine Legii fundamentale, jurisprudenţei CCR, dar şi principiilor statului de drept, informează Mediafax. "Noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege. În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice în coordonatele statului de drept", se arată în sesizarea înaintată CCR.
De asemenea, Iohannis mai susţine că legea aduce atingere luptei anticorupţie.
Știrea inițială:
Conflictul de interese pentru cei care şi-au angajat rudele înainte de 2013, dezincriminat de Parlament, la final de sesiune. Plenul reunit al celor două Camere, întrunit miercuri, a adoptat cu 306 voturi "pentru" şi o abţinere proiectul de lege prin care aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese, informează Mediafax.
Potrivit iniţiativei, interdicţiile introduse prin art. 38 alin. 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată ''nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora''.
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu susţine iniţiativa, considerând că modificările propuse sunt în totală contradicţie cu dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală.
În cazul fostului președinte al Consiliului Județean, Ioan Cindrea, votul parlamentarilor îl ajută doar în privința noului mandat de consilier județean. ”Decizia se poate aplica doar în cazurile în care nu s-a dat o sentință. El are o condamnare definitivă, așa că aceasta nu mai poate fi schimbată. Poate fi ajutat doar în sensul noului mandat de consilier județean. Exista posibilitatea ca această calitate să-i fie respinsă, în absența acestui vot al parlamentarilor”, ne-a declarat un avocat specializat în drept administrativ.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Codul Penal , Agenția Națională , Ioan Cindrea , Consiliului Județean , Preşedintele Klaus Iohannis , Curtii Constituționale , Palatul Parlamentului , Curtea Constituţională , parlamentari , amnistie , Pentru Sibiu
Vizualizari: 1614
Ultimele comentarii
Acum 11 minute
Ion
Acum 42 minute
Sibianul
Acum 42 minute
Jean
Acum 57 minute
Ion
Acum 1 oră
Hay Pleaca