Degringolada teraselor sezoniere

Din lemn, aluminiu sau fier forjat. Cu podium sau amplasate direct pe pavaj. Neacoperite, cu umbreluțe de soare sau cu ditamai acoperișuri de sute de metri pătrați. Din pânză sau din material plastic. Inscripționate cu diferite denumiri de bere, sucuri sau alte tipuri de băuturi ori neinscripționate. Cu acoperiș rotund, în două sau în patru ape. Cu mobilier din plastic, din lemn, din fier sau combinații ale celor trei ori cu fotolii. Iluminate discret, cu becuri imense sau chiar cu tuburi cu ”efect de neon”. Cine răspunde de modul în care arată terasele sezoniere amplasate pe domeniul public al Sibiului?

Devenite parte a peisajului urban din centrul istoric al Sibiului, terasele sezoniere au ocupat rapid mare parte din domeniul public odată ce industria turismului a luat avânt. În ultimii ani, însă, diversitatea formelor, dimensiunilor și culorilor ce caracterizează aceste terase a devenit atât de pestriță, încât peisajul pare a fi scăpat de sub control.

Controlul cui?, am încercat noi să aflăm. Și pentru a compara cum procedează și alte administrații locale cu acest tip de terase, am chestionat cu aceleași întrebări referitoare la designul teraselor, în afara Primăriei Sibiu, și primăriile din Alba Iulia, Brașov, București (sector 3 și 5, unde se află mare parte din centrul istoric al Capitalei), dar și din Viena, Praga și Roma.

Regulile la Sibiu

La Sibiu, funcționarea teraselor sezoniere este reglementată printr-o hotărâre a Consiliului Local, inițiată de cinci consilieri locali în 2009 și devenită HCL 110/2009.

”Mobilierul terasei va fi din lemn sau din fier forjat și în concordanță cu restul elementelor ce alcătuiesc terasa. Umbrelele care vor fi folosite trebuie să excludă culorile stridente în favoarea unora pastelate și fără înscrisuri stridente. Amplasamentul terasei va fi demarcat cu aranjamente florale verzi, deținătorul terasei fiind obligat să le întrețină în mod corespunzător”, este singura prevedere din amintita hotărâre care face referire la forma și coloristica unei terase sezoniere.

Respectiva hotărâre a mai fost amendată în două rânduri, în 2013 și 2014. Dar numai hotărârea din 2014 (cea cu numărul 114) aduce vreo modificare aspectului impus teraselor. Este vorba de o nouă prevedere care permite ca terasele care funcționează în extrasezon (adică în afara perioadei 15 mai - 15 octombrie) să fie închise pe laturile sale exterioare cu paravane transparente.

Cine răspunde? ”Un grup consultativ”

Pentru că regulile referitor la arhitectura unei terase sunt destul de vag descrise în legislația locală, am cerut reprezentanților Primăriei Sibiu să descrie circuitul documentației întocmită pentru aprobarea designului/arhitecturii unei terase sezoniere. Răspunsul Primăriei Sibiu înșiră o listă de documente pe care solicitantul trebuie să le depună alături de o cerere tip.

Lista comunicată începe cu ”acordul de funcționare, însoțit de fișa de valabilitate pentru punctul de lucru eliberată de Primăria Sibiu” și continuă cu alte cinci seturi de documente din același registru (autorizație de alimentație publică, dovada deținerii spațiului, certificat fiscal etc), printre care și ”proiectul detaliat care să evidențieze amplasamentul solicitat, precum și amplasarea mobilierului terasei și o fotografie a mobilierului care urmează a fi amplasat”.

Cum atât ne-a fost comunicat despre circuitul documentelor, am cerut nominalizarea persoanelor care stabilesc care proiecte de terase sezoniere corespund sau nu normelor locale.

”Persoanele din cadrul administrației locale care stabilesc dacă proiectele de terase sezoniere corespund sau nu regulamentelor locale sunt reprezentanții Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public și Privat al Municipiului Sibiu și membrii Grupului de lucru consultativ constituit cu scopul avizării design-ului și conceptului mobilierului stradal din centrul istoric al Sibiului”, răspunde Primăria.

Am revenit cu o solicitare suplimentară referitoare la componența clară a ”grupului consultativ”, dar trei zile lucrătoare reprezintă prea puțin timp pentru ca reprezentanții Primăriei să comunice o astfel de informație. În ceea ce privește persoanele care pot oferi consiliere pe tema proiectării unei terase, răspunsul tot la Serviciu domeniul public face referire.

Cum se întâmplă la alții?

La Brașov, arhitectura teraselor sezoniere este stabilită printr-un regulament al comerțului stradal adoptat tot în 2009, ca și la Sibiu. Regulamentul prevede condiții mult mai stricte și mai clare în ceea ce privește designul.

Spre exemplu, ”cromatica construcţiilor sezoniere se va încadra în culorile stabilite în documentele de urbanism, şi anume alb-beige”, iar ”un agent economic va avea un singur set de mobilier de acelaşi fel (scaune, mese, umbrele)”. La Brașov sunt interzise cortinele de protecție, mobilierul este obligatoriu a fi din lemn sau metal, iar modelul umbrelelor este ”cel agreat de către Primăria Braşov şi nu vor fi admise alte tipuri de umbrele”. Despre circuitul documentelor sau persoanele responsabile de avizarea designului unei terase, reprezentanții Primăriei Brașov nu s-au mai obosit să răspundă.

Un răspuns mult mai amplu, în schimb, au oferit reprezentanții administrației locale din Viena. Oraș în care funcționează 1.800 de terase sezoniere (între 1 martie și 15 noiembrie), acestea sunt avizate de patru primării districtuale. Proiectul fiecărei terase trece prin mai multe departamente atunci când este depus pentru avizare. Un astfel de departament analizează modul în care proiectul de terasă propus se încadrează ”în peisaj”. Pentru cei interesați de amenajarea unei terase, există două persoane (dintre care una este arhitect) care oferă consiliere, iar materialul informativ este bogat: de la filmulețe, la broșuri. În Viena sunt interzise copertinele consumatoare de spațiu, împotriva ploii sau a soarelui fiind permise doar umbrele: ”subtile, nemarcate de publicitate. Sunt de preferat structurile ușoare, pliabile”, arată reprezentanții Primăriei din Viena.

”Un alt departament evaluează posibilele efecte ale Schanigarten (terasă sezonieră – n.r.) asupra siguranței pietonilor și a traficului rutier, care sunt de asemenea elemente importante. Totodată, în funcție de situații specifice, în procesul de avizare pot fi implicate și alte departamente”, au răspuns vienezii pentru Turnul Sfatului.

Termene ”românești”?

Ideea acestui articol a apărut după ce un om de afaceri din Sibiu a arătat pentru redacția Turnul Sfatului că i-au fost necesare nu mai puțin de șase luni (din ianuarie până la finele lui iunie 2016) să obțină avizul final pentru deschiderea unei noi terase în centrul Sibiului.

”Terasele fac parte din aspectul orașului, cu atât mai mult cu cât se amplasează chiar în centru. Dar nu ai cu cine să discuți despre intențiile tale. Dacă vrei sfaturi, ești trimis la Centrul de informații pentru cetățeni, unde dai totdeauna de niște doamne furioase. Tu nu te poți întâlni cu cineva responsabil din punct de vedere arhitectural, să îi spui ce vrei, să discuți cu membrii vreunei comisii. Doar depui niște acte și și se aprobă sau respinge”.

Chestionați oficial, reprezentanții Primăriei spun că procedura de avizare a documentației unei terase este ”de 15 zile, în cazul modelelor de terase aprobate în anii anteriori și respectiv 30 de zile pentru modelele noi de terase”. La Viena, durează cinci săptămâni, iar la Praga cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii termenului la 60 de zile, pentru situațiile mai complexe.

Însă despre modul în care aceste termene sunt respectate poate fi ilustrativă și perioada în care primăriile au răspuns solicitărilor transmise de Turnul Sfatului. Primăria din Viena a răspuns în aceeași zi în care i-a fost transmisă solicitarea, arătând că în orașul lor există patru tipuri de proceduri de avizare (pentru terase în zone pietonale, în zone publice, în zone istorice, respectiv, pe domenii deținute de guvernul federal) și, prin urmare, să specificăm la ce tip de terase ne referim. A doua zi cei din Primăria din Viena ne-au comunicat că răspunsul ar putea dura mai mult, deoarece documentațiile lor sunt în germană, iar noi doream o sinteză în limba engleză. În aceeași a doua zi a venit răspunsul și din partea Primăriei din Praga, iar a treia zi după transmiterea solicitării a venit și amplul răspuns al vienezilor, în limba engleză. La fel, reprezentanții Primăriei Brașov au răspuns (incomplet) la trei zile după transmiterea solicitării, pe când celor din Primăria Sibiu le-au fost necesare nu mai puțin de 11 zile pentru a transmite răspunsul (fără partea referitoare la componența grupului consultativ).

”Tăcute ca o lebădă” sunt primăriile din Alba Iulia, precum și cele din București și cea din Roma. Cei mai ”amuzanți” au fost reprezentanții Primăriei sectorului 5, a căror adresă de relații cu presa publicată pe site nu este validă. La telefonul publicat pe site răspunde o voce care urlă ”lăsați-mă în pace, că aici nu e birou de presă”, iar când respectivul birou este, în sfârșit, găsit prin centrala telefonică a Primăriei, o voce feminină urlă de asemenea în receptor. ”Auzi, tuuuu, ce adresă de mail avem? Aha… Deci, notați? [email protected]. E bine?”.

Citește aici una din Brosurile despre terasele sezoniere vieneze (limba germană), creată de administrația locală din Viena.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro