Reclasificarea orașelor și satelor României: Sibiul - oraș de categoria III. Trei comune – poli rurali

Municipiul Sibiul urmează să fie localitate urbană de categoria III, Mediașul – de categoria V, iar restul orașelor județului – localități urbane de categoria VII. Mai puțin Miercurea Sibiului, care va deveni oraș cu caracteristici rurale. Iar dintre comunele județului, trei vor deveni ”poli rurali”.

Propunerile sunt prezentate într-un proiect de lege redactat pentru aprobarea planului de amenajare a teritoriului național – rețeaua de localități, proiect aflat în consultare interministerială. Acesta prevede ca localitățile urbane să fie împărțite în șapte categorii (de la municipiul capitală, la municipiul și orașul centru urban cu funcție specializată), iar comunele vor fi clasificate în două categorii: poli rurali și restul. Inițiativa legislativă are rolul de ”reflecta mai bine situația reală la nivelul teritoriului național”, dar va avea impact și asupra stabilirii nivelului impozitelor și a modului în care Guvernul va aloca fonduri pentru dezvoltare. În plus, proiectul impune 31 decembrie 2025 drept termen pentru comunele care trebuie să ridice nivelul de confort al locuitorilor acestora. În caz contrar, din 2026, aceste comune vor fi desființate prin alipirea de localități învecinate.

Sibiul, localitate urbană de rang trei

Potrivit proiectului legislativ, în afara Capitalei, marile orașe ale țării vor fi mai fi împărțite în două categorii: cinci municipii vor fi ”poli regionali principali cu potențial transnațional” și alte 18 municipii ”poli regionali secundari, municipii de importanță regională”. Cele cinci municipii poli de importanță națională și transnațională sunt Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara. Clasificarea lor a ținut cont de dotările orașului și numărul de locuitori, care trebuie să fie de peste 250.000 și peste 400.000 în aria funcțională. Sibiul intră abia în a treia categorie, cea a municipiilor de importanță regională. Alături de Sibiu, în aceeași categorie mai intră municipiile Arad, Pitești, Bacău, Oradea, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Galați, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Tîrgu Mureș, Piatra Neamț, Ploiești, Satu Mare, Suceava și Râmnicu Vâlcea. Aceste municipii au minim 100.000 de locuitori (300.000 în aria funcțională), sunt reședințe de județ, găzduiesc instituții de interes județean și regional și au acces la cel puțin două din sisteme de transport (autostradă, magistrală feroviară, aeroport, gară, autogară, acces la un port fluvial sau nod intermodal). Totodată, aceste localități sunt amplasate și la rețeaua europeană și cea globală de transport și găzduiesc minim o entitate de inovare și transfer tehnologic.

În funcție de categoriile stabilite de Guvern, Sibiul s-ar încadra la municipiile poli de importanță națională și transnațională, dar nu îndeplinește un criteriu: acela al numărului minim de locuitori.

Clasificarea localităților urbane Sursa: proiect legislativ a) Municipiu capitală, de importanţă naţională şi europeană, b) Municipii poli regionali principali cu potenţial transnațional, c) Municipii poli regionali secundari, d) Municipii poli judeţeni principali, e) Municipii și orașe poli judeţeni secundari, f) Municipii și orașe centre urbane cu rol zonal, g) Municipii și orașe centre urbane cu funcţii specializate.

A patra categorie de localități urbane o reprezintă municipiile poli județeni principali, care sunt și municipii reședință de județ și au peste 40.000 de locuitori. Prin urmare, Mediașul se va încadra în cea de-a cincea categorie urbană, cea a municipiilor și orașelor poli județeni secundari, cu rol de echilibru la nivelul județelor și care au peste 20.000 de locuitori. Cea de-a șasea categorie o reprezintă municipiile și orașele centre urbane ”cu rol zonal, municipii și orașe cu rol de servire teritorial la nivel subjudețean, având populație peste 5000 (30000 în zona de influență / potențial de arie funcțională urbană)”. Niciunul din orașele Sibiului nu se încadrează la această categorie, ci intră la ultima, cea a orașelor centre urbane cu funcții specializate. ”Mărimea demografică este variabilă, nefiind determinantă”, arată reprezentanții Guvernului.

Județul va avea trei comune poli rurali

Comunele poli rurali sunt cele ”cu rol de servire intercomunală la nivelul zonelor lipsite de oraşe pe o distanţă de minim 25 km”. Sibiul ar urma să aibă trei poli rurali: Arpașu de Jos, Biertan și Șeica Mare.

Potrivit proiectului legislativ, acești poli rurali ”pot prelua servicii cu rol teritorial, în domeniul sănătății, educației, culturii, serviciilor sociale, comerțului și altor servicii pentru populație”. Pot deveni comune poli rurali doar acele localități cu minim 2.000 de locuitori și care ”acoperă” o arie funcțională potențială cu cel puțin 10.000 de locuitori. Din această listă sunt excluse comunele aflate în zonele de influență a centrelor urbane, cum sunt Șelimbărul sau Brateiu. Cu alte cuvinte, nu pot deveni comune poli rurali acele localități aflate la mai puțin de 15 km de orașele cu sub 50.000 de locuitori sau la mai puțin de 20 de km de municipiul Sibiu.

La nivelul fiecărui județ, Guvernul intenționează stabilirea unui număr maxim de poli rurali, prin fixarea pragului de un pol rural la 50.000 de locuitori din zona rurală. ”Au fost selectați cu prioritate polii rurali care deservesc zone lipsite de orașe pe o distanță de minim 25 km”, mai prevede actul normativ supus dezbaterii publice.

… și un oraș cu caracteristici rurale

Totodată, Guvernul introduce și noțiunea de ”orașe cu caracteristici rurale”. Acestea sunt definite ”ca acele oraşe care satisfac cumulativ cel puţin 3 dintre următorii 4 indicatori: peste 30% din populaţie ocupată în agricultură, mai puţin de 50% din totalul străzilor modernizate, scăderea numărului de locuitori în ultimii 20 de ani şi peste 40% din populaţie cu domiciliul în sate aparţinătoare și localităţi componente, altele decât localitatea reședință de unitate administrativ-teritorială”.

Cu nici 4.000 de locuitori, Miercurea Sibiului urmează să devină oraș cu caracteristici rurale, având în vedere că numărul populației a scăzut cu aproape 20% (-19,39% între 1990 și 2012) și că mai bine de 55% din populație locuiește în satele aparținătoare. Printre criteriile care au ”tras în jos” Miercurea Sibiului este și faptul că procentul străzilor modernizate este sub 18%.

La nivelul întregii țări sunt propuse 44 de astfel de orașe. Vezi aici Lista cu orasele cu caracteristici rurale

Vor fi modificate și impozitele

Potrivit proiectului legislativ, în termen de șase luni de la adoptare și publicarea în Monitorul Oficial va fi modificat și Codul fiscal, pentru stabilirea noilor limite ale taxelor și impozitelor locale, calculate în funcție de rangul fiecărei localități. Aceste impozite urmează a fi aplicate din anul următor adoptării proiectului de lege referitor la rețeaua de localități a României.

Mediașul – municipiul cu cea mai accentuată scădere a populației

Reorganizarea administrativă a țării are loc în contextul unor scăderi importante ale numărului populației în mai multe localități. Din județul Sibiu sunt evidențiate situația municipiului Mediaș și a altor trei orașe. Mediașul intră în ”zona roșie” având în vedere că este municipiul din România cu cea mai mare scădere de populație în perioada 1990 – 2012. Potrivit datelor guvernamentale, Mediașul a pierdut peste 23.000 de locuitori, adică mai bine de 31% din numărul locuitorilor.

În aceeași zonă roșie, dar la categoria orașe, mai este și Tălmaciu, care a pierdut 29,75% din populație, fiind al zecelea oraș al țării ca pierdere procentuală a numărului de locuitori. Între cele 35 de orașe din țară în care Guvernul atrage atenția asupra scăderilor accentuate ale numărului populației mai intră și Agnita (cu 2.972 de locuitori mai puțin, echivalentul a -21,40%, locul 33 la nivel național), dar și Cisnădia (cu 5.738 de locuitori mai puțin, echivalentul a -26,13%, locul 16 la nivel național). La nivel rural, județul Sibiu are o singură unitate administrativ-teritorială unde sunt consemnate scăderi accentuate ale populației. Este vorba de comuna Păuca, unde numărul locuitorilor a scăzut cu 39,4%.

Unele comune vor dispărea. Din 2025

Pornind de la scăderea accentuată a populației, proiectul Guvernului arată că ”încurajează unificarea administrativă”. Aceasta poate fi făcută la inițiativa autorităților locale, prin organizarea unui referendum în localitățile care doresc să se unifice. Prin acest referendum, cetățenii sunt consultați cu privire la unificarea unităților administrativ-teritoriale și a noii denumiri a viitoarei unități. Prin noua lege, Guvernul se angajează să monitorizeze anual evoluția localităților. Iar cele care până în 31 decembrie 2025 nu au dotările minime prevăzute prin lege, vor fi alipite de alte localități învecinate la inițiativa Guvernului, care va emite o hotărâre în acest sens. Indicatorii care trebuie îndepliniți până în 2025 sunt numărul minim de locuitori de 1.500 și un procent al populației cu ocupație în activități neagricole de peste 25%. Acest indicator poate fi înlocuit cu existența a minim zece societăți comerciale active. Totodată, ponderea veniturilor proprii în bugetul local va trebui să depășească 50%, străzile asfaltate trebuie să reprezinte minim 70% din total. Rețelele de apă și canal trebuie să acopere toate străzile reședinței de comună, iar accesul la o haltă feroviară trebuie să fie făcut în mai puțin de o oră.

În județul Sibiu există, în prezent, numeroase comune care sunt departe de a îndeplini criteriul veniturilor bugetare. Acum câteva săptămâni, Turnul Sfatului chiar publica exemplul unor comune ale căror taxe și impozite pe proprietate colectate nu acopereau nici măcar salariile angajaților din primărie.

http://www.turnulsfatului.ro/2016/07/31/nu-platiti-voi-cate-salarii-incaseaza-ei-primariile-care-ar-trebui-sa-dea-faliment/

Lista localităților județului Sibiu

conformă noului proiect de lege

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro