Restaurantul fără nume de pe Ocnei. A doua oară nu mai treci pe aici

”Iubito, hai să mâncăm diseară în oraș! Știu eu o boacăză fără firmă la intrare, ascunsă undeva în Orașul de Jos. Sun acum să fac rezervare!” – nu a spus nimeni niciodată.

La vreo 50 de  metri de Max, cum mergi pe partea dreaptă a străzii Ocnei înspre Independența, funcționează un mic restaurant cu specific italian. Nu mă întrebați cum ajuns acolo că țin minte doar cât de mult îmi doream să plec. Și nu vă uitați după firmă că nu există, dar îl puteți găsi după miros.

Într-o cameră de câțiva metri pătrați există vreo cinci sau șase mese și o vitrină cu felii de pizza expuse, după modelul vânzătorilor la tonetă. Scaunele și mesele sunt de tip ”bucătărie de apartament anii `90”, iar pereții sunt tapetați cu lemn gros închis la culoare. Totul se potrivește perfect cu tavanul roșu intens și muzica electro-pop. Pe jos e gresie de culoare alb-murdar, iar pe ziduri cărămidă negricioasă. Meniul se numește Bergenbier, pe reclama luminoasă de lângă ușa de la intrare scrie Timișoreana, iar pe mese Ursus. Nici dacă-mi propuneam să găsesc în tot Sibiul o văgăună mai mare nu cred că puteam găsi.

Revenind la mâncare, localul oferă preparate inspirate din bucătăria italiană. Există doar pizza și paste. În diverse sortimente și câteva băuturi. Fără prea mare încredere am cerut „Spaghetti alla Matriciana” și pizza vegetariană. A durat cam o jumătate de oră să vină mâncarea și a fost așa cum îmi imaginam. Pastele au fost exact ca cele pe care le faci seara când ajungi acasă obosit de serviciu și vrei să mănânci ceva cald și rapid de gătit. Absolut nimic deosebit la ele, dimpotrivă. Bucățelele de șuncă erau prăjite în ulei, evident că nu de măsline, apoi amestecate cu sos de roșii și aruncate peste spaghete. Totul băltea în ulei grețos. Cât timp am mâncat am observat că pe geamul ușii de la intrare e lipit un bilețel pe care e trecut un număr de telefon ”PENTRU REZERVĂRI”. Stăteam și mă gândeam. Cine ar suna  vreodată să facă o rezervare aici? De au nevoie să lase numărul, chiar se întâmplă să fie aglomerat și e nevoie de rezervare? De ce ai veni aici? Cine a orchestrat lovitura de stat din Turcia? A fost penalti la Stanciu?

M-am trezit din reverie cât să arunc o privire la pizza. Cât se poate de simplă. Blat peste care au presărat niște legume tocate. Atunci am înțeles că scopul restaurantului nu este să vândă mâncăruri alese clienților fideli, ci bucăți de pizza elevilor de la școala de peste drum. Practic, un fast-food de cartier.

Nu pot spune însă că a fost banală nota de plată. O porție de paste, o pizza, o apă plată și un suc au costat 50 de lei, cu tot cu cei câțiva lei lăsați bacșiș. Când am ieșit m-am bucurat să văd din nou soarele, să respir aer curat și mi-am propus să nu mai ajung vreodată pe aici.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Turnul Sfatului