Sibiul ”importă” profesori din Germania

Cum interesul ridicat al părinților pentru învățământul cu predare în limba germană a dus la o criză reală de cadre didactice care pot preda în această limbă, Colegiul național ”Samuel von Brukenthal” a găsit o alternativă: profesori germani veniți să predea în România.

Annette Frings și Waldemar Knoppik sunt doi profesori care au hotărât să plece din țara natală pentru a preda la Sibiu. Au fost impresionați de ospitalitatea sibienilor, de dorința elevilor de a învăța, dar nu au putut să nu observe și lipsurile din sistem. De cunoștințele lor de germană, matematică și fizică se bucură elevii de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”. La fel ca și alți colegi de-ai lor, Annette Frings și Waldemar Knoppik au ajuns să predea aici în baza unui acord guvernamental încheiat între cele două țări: statul german le plătește salariul, iar autoritățile române mai alocă pentru fiecare un salariu de profesor debutant (puțin peste 1.700 de lei, lunar).

Annette Frings locuiește de cinci ani în Sibiu. În 2010 s-a hotărât că vrea să predea în străinătate și, dintre mai multe oferte, a ales Sibiul. Doamna profesoară se ocupă de pregătirea și coordonarea elevilor în obținerea atestatului de limbă germană. Cu acest examen, elevii se pot înscrie la orice facultate din lume în care se predă limbă germană. ”Am primit vreo șase sau șapte oferte și am ales Sibiul pentru că, în orice caz, am vrut să rămân în Europa. Obligația noastră principală este predarea limbii și literaturii germane la o școală unde se predă la nivel de limbă maternă. Examenul se dă în școală, iar pregătirea se face de către profesori din Germania. Cu acest examen luat, elevii noștri pot să se scrie la orice facultate în care se predă limba germană. În Germania, Elveția, Austria, fără să mai susțină alte examene suplimentare”, spune Annette Frings.

Lupta pentru România

Waldemar Knoppik are o poveste mai aparte. Între anii 1991-1993 a stat pentru prima oară în România, mai exact la Timișoara, unde a și predat. I-a plăcut atât de mult, încât a vrut neapărat să se întoarcă. Din 1993 a aplicat în fiecare an pentru a mai fi detașat. Nu a reușit și a predat trei ani în Polonia. După fix 20 de ani s-a reîntors în România. După un an în care a predat la Zalău, a ajuns în Sibiu. Din 2014 predă fizică la Colegiul Național ”Samuel Von Brukenthal” , iar matematică și fizică la Colegiul Național Pedagogic ”Andrei Șaguna”. ”Ceea ce m-a făcut atât de mult să îmi doresc să mă întorc în România a fost în primul rând comportamentul elevilor la liceul din Timișoara, asta fiind în anii ’90. Poate lucrurile s-au modificat între timp, dar nu cred că foarte mult. Dorința elevilor de a lucra, atmosfera din clasă și modul cum se comportau m-au făcut să îmi doresc să mă reîntorc. Al doilea lucru care m-a determinat să revin a fost primirea caldă a colegilor. Am observat o atmosferă foarte plăcută în rândul acestora”, povestește Waldemar Knoppik.

Notele de 10 și învățatul mecanic

Cei doi profesori au fost impresionați de ospitalitatea colegilor, de faptul că există asemănări între școala de aici și cea din Germania. În plus, aceștia au observat goana elevilor după note mari, învățatul mecanic, dar și teama de a-și expune punctul de vedere. ”La primul consiliu profesoral am avut impresia că această școală are mai multe puncte comune cu ceea ce se practică în Germania decât, poate, alte școli din România. Am pus accent pe formarea elevilor și pe aplicarea unor metode moderne. În Germania se pune accent pe variația metodelor, ca de exemplu munca în echipă sau prezentarea scenică a textelor de către elevi. Încerc să îi ajut să își dezvolte creativitatea și să își exprime un punct de vedere”, povestește profesoara. Necesitatea metodelor moderne a venit și din dorința profesoarei de a-i determina pe elevi să își cunoască puterea de a crea și de a învăța logic, pentru că nu totul se rezumă la o notă mare. ”Din păcate de multe ori elevii români se luptă pentru obținerea de note mari, ceea ce nu este rău, dar de multe ori această luptă se bazează pe învățarea mecanică a materiei. Așadar, eu încerc să îi determin să își exprime punctul de vedere și să își folosească creativitatea”, adaugă Annette Frings.

Diferențe mari

Waldemar Knoppik, fiind profesor atât la profil uman cât și la cel real, a observat diferența mare care se creează între cele două profiluri. Acesta consideră că ar trebui ridicat un semn de întrebare și că nu ar trebui să se renunțe de tot la materiile ce țin de domeniul real. ”Se vede o diferență clară între clasele cu profil real și cele cu profil uman. Ajunși în clasa a X-a elevii de la profilul științe ale naturii sunt mult mai avansați decât colegii lor de la profilul filologie. După planul cadru cei de la profil uman termină în clasa a X-a cu toate obiectele care țin de domeniul real de matematică, fizică, chimie, biologie. În Germania nu poți să ajungi să dai Bacalaureatul renunțând doi ani la tot ceea ce ține de domeniul științelor”, spune Waldemar Knoppik. În plus, acesta a observat o ezitare a elevilor în a-și spune punctul de vedere din teama de a nu greși și mai spune că, pentru materia pe care o predă ar avea nevoie de multe mai multe materiale. Ar mai fi nevoie de unele dotări pentru a pune elevii realmente la treabă. ”Simt ezitarea elevilor de a comunica, ca să nu spună ceva greșit. În Germania, elevii sunt dezinvolți și își exprimă punctul de vedere, bun, greșit, nu contează. Ei vor să vorbească, dar aici există teamă de a nu spune ceva greșit. Predarea fizicii se bazează mult și pe experimente, realizează cât mai multe, dar ar ajuta dacă dotarea ar fi mult mai bună. Mai ales pentru experimente realizate pe grupe. La noi se realizează de cele mai multe ori doar de profesor, demonstrativ”, spune profesorul de fizică.

Relația cu elevii

În ceea ce privește relația student-profesor Annete Frings și Waldemar Knoppik spun că din start este o relație mult mai apropiată decât vezi în Germania. Dar, totuși, se pune mare accent pe un comportament civilizat. După ani se păstrează și legături. Doamna profesoară încă mai vorbește prin mail sau se întâlnește, când vine în țară, cu o elevă pe care a avut-o în primul an în care a predat în România. Fosta elevă studiază acum informatica în străinătate. Și domnul profesor ține legătura cu o mare parte din elevii pe care i-a avut în primii ani în care a venit în România. Acum, aceștia au peste 30 de ani, familii și copii.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Elena Andrei