Primarul Astrid Fodor: Șelimbărul și Cisnădia s-au dezvoltat ca-n Vestul sălbatic | Video

Primarul Astrid Fodor spune că primarii localităților limitrofe Sibiului trebuie să înceapă să respecte reguli urbanistice corecte, pentru a opri dezvoltarea haotică a unor noi ansambluri rezidențiale. Dezvoltări care influențează negativ și Sibiul, inclusiv în ceea ce privește traficul.

”Am constatat și la întâlnirile pe care le-am avut cu cetățenii că mulți nu realizează că ei nici măcar nu aparțin administrativ de Sibiu. De fiecare dată mi se spune că e obligația Sibiului să rezolve problema, deși ei stau în Cisnădie și Șelimbăr. Cu primarul din Șelimbăr am avut mai multe întâlniri, cu primarul din Cisnădie, o întâlnire. Exact aceste le-am semnalat: ei s-au dezvoltat haotic. Iar noi, care avem un plan urbanistic general și trebuie să respectăm niște reguli de urbanism, suntem mereu criticați că nu dăm autorizații de construire și nu facem nu știu ce și nu știu cum. Asta pentru că Primăria respectă planul urbanistic general care este aprobat. Noi nu ne-am dezvoltat haotic, ci echilibrat și cu cap. Din păcate, cele două localități s-au dezvoltat ca în Vestul sălbatic, nu și-au făcut niciun fel de infrastructură – nici socială, nici educațională, de niciun fel – și acum Sibiul suportă consecințele: copiii de acolo trebuie să vină la școlile și grădinițele din Sibiu, aglomerează transportul public din Sibiu și toată lumea se uită către Primăria Sibiu să găsească soluția miraculoasă”, a declarat Astrid Fodor, la evenimentul organizat pentru prezentarea publică a Planului de mobilitate urbană a Sibiului.

Primarul Sibiului arată că nici viitoarea zonă metropolitană care se va crea în jurul Sibiului nu va rezolva problema construcțiilor haotice. ”Chiar și într-o zonă metropolitană, Sibiul nu poate să-și impună punctul de vedere în fața unei administrații care este autonomă. Să se înțeleagă o dată că dacă ne cumpărăm o casă în Șelimbăr sau în Cisnădie, e mai ieftin, dar de aici decurge o serie întreagă de consecințe”, a mai adăugat primarul Sibiului.

Relații mai bune cu Șelimbărul

Astrid Fodor a spus că s-a întâlnit deja cu Marius Grecu, primarul comunei Șelimbăr, pentru a discuta de o parte din proiectele propuse prin Planul de mobilitate (unele proiecte prevăd realizarea de noi legături între Sibiu și Șelimbăr, detalii aici). ”Am găsit multă deschidere la primarul din Șelimbăr, care chiar încearcă să găsească soluții, dar în multe situații deja este târziu. Am avut o întâlnire cu domnul primar Grecu, să prindem o parte din proiectele de aici în bugetele viitoare, pentru a ne uni la mijlocul drumului, ca să spun așa. Dar, cu Cisnădia, nu știu deocamdată care va fi soluția. Nici nu știu ce soluții ar mai putea găsi”, a mai spus Astrid Fodor, cu referire la problemele de trafic generate de dezvoltarea Cartierului Arhitecților.

”Acolo, administrațiile locale nu impun condiții”

Despre relația dintre autoritățile publice din Sibiu, Cisnădie și Șelimbăr a vorbit și Alexandru Găvozdea, arhitectul care conduce filiala Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România. ”Este o problemă de politică, nu de administrare în sine. Relațiile dintre aceste unități teritorial-administrative se poate regla doar la nivel politic. Știm foarte bine că se construiește atât de mult, dens și haotic, fără infrastructura necesară în Șelimbăr, Cisnădie, Cristian – chiar, Șura Mică și Șura Mare pentru că acolo se poate. Acolo, administrațiile locale nu impun condiții. Toți oamenii care locuiesc în aceste cartiere nou create sunt, de fapt, oameni care lucrează în Sibiu, care duc copiii la școlile din Sibiu, care consumă servicii medicale în Sibiu, cultură în Sibiu și care, evident, consumă și trafic în Sibiu. Dar își plătesc impozitele la Șelimbăr, Cisnădie, Șura Mică și așa mai departe. Iar chestia asta nu mi se pare în regulă. Deoarece pe lângă problemele de mobilitate, implică probleme foarte mari în ceea ce privește calitatea serviciilor de educație, de exemplu. Pentru că în momentul în care Primăria Sibiu este forțată să găsească soluții pentru a crește numărul sălilor de clasă existente, acest lucru nu este asociat și cu plusul de venituri la bugetul local”, a arătat Găvozdea.

El a dat și un sfat celor care aleg să se mute în zone rezidențiale nou construite. ”Trebuie să ne fie foarte clar tuturor și să înțelegem că atunci când alegem să ne cumpărăm o casă pe un teren care înainte a fost agricol trebuie să ne punem de la început problema dacă avem de unde să ne cumpărăm un pachet de țigări, dacă avem unde să ducem copilul la grădiniță sau școală sau parc sau dacă trebuie să facem totul urcându-ne în mașină pentru a merge până la destinație”.

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro