O hartă a Sibiului, din 1699, expusă la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Prima plasare a orașului pe o hartă a fost făcută acum 577 de ani și plasa Sibiul lângă Marea Neagră

Harta Sibiului lui Giovanni Visconti din 1699, dar și diferite gravuri care arată cetățile din Mediaș, Brașov, Cluj, Deva, Făgăraș, Gherla, Gurghiu și Sighișoara, sunt expuse de câteva zile la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Giovanni Morando Visconti a realizat în 1699 ”Mappa della Transilvania”, însă a ajuns în mai multe localități, inclusiv în Sibiu.  

”Pacea de la Karlowitz, din ianuarie 1699, între Poartă și Liga Sfântă, a schimbat și destinul Transilvaniei, pentru mai bine de două secole. Otomanii s-au retras din Ungaria, cu excepția Banatului Timișoarei, și au recunoscut, pentru prima dată, suveranitatea habsburgilor asupra Transilvaniei (care continua, însă, să se autoguverneze).

Imperiul Habsburgic, mai dobândea, în 1718, Banatul și Oltenia (păstrată doar până în anul 1739). În diferite forme, Transilvania a rămas sub autoritatea habsburgilor până la sfârșitul Primului Război Mondial.

Sfârșitul secolului al XVII-lea aduce în Transilvania, odată cu trupele habsburgice, și o serie de ingineri militari.

Dintre aceștia se va remarca Giovanni Morando Visconti, cel care va desena primele planuri ale orașului și cetății Alba Iulia.

Tot lui Visconti i se datorează și o remarcabilă hartă a Transilvaniei, gravată de brașoveanul Stephan Welzer și tipărită la Sibiu în anul 1699. Harta are și o anexă care prezintă gravuri ale unor fortificații și orașe din secolul al XVII-lea, precum: Bistrița, Brașov, Cluj, Deva, Făgăraș, Gherla, Gurghiu, Mediaș, Odorhei, Sibiu sau Sighișoara”, precizează Muzeul Unirii într-o postare pe Facebook.

Harta provine din colecțiile Bibliotecii Județene Mureș – Biroul Colecții Speciale, Biblioteca Teleki și poate fi admirată, începând cu data de marți, 4 noiembrie, în cadrul expoziției temporare „310 ani de la începerea lucrărilor de construcție la cetatea Alba Carolina. 1715-2025”.

Cine e Giovanni Morando Visconti

Giovanni Morando Visconti, italian de origine a fost contractat de cancelaria provinciei pentru realizarea unor hărți.

El va ajunge în Transilvania unde va sta o importantă perioadă de timp, cartierul său general fiind la Sibiu. A fost numit arhitect militar şef al provinciei.

El s-a născut în 1652 în nordul Italiei de astăzi, probabil în teritoriile controlate în acea perioadă de Casa de Habsburg.

”Rămâne important pentru Sibiu deoarece el este cel care a realizat primele hărţi şi imagini generale ale oraşului nostru. El este cel care pentru prima dată notează existenţa denumirilor „Oraşul de Sus” şi „Oraşul de Jos”. A fost cea mai migăloasă lucrare a sa, având în vedere că Sibiul era din 1692 capitala provinciei”, precizează istoricul Răzvan Pop.

În prima hartă în care apare Sibiul, orașul era pus aproape de Marea Neagră

Primul document, o ”mappa mundi” din 1448, consemnează prima atestare cartografică a orașului Sibiu.

Harta respectivă a fost realizată de călugărul benedictin Andreas Walsperger și prezintă elemente tradiționale ale hărților medievale, scrie Andrei Nacu, cercetător în cadrul Universității Lucian Blaga, într-un articol din Revista Transilvania.

În această hartă, Ierusalimul este plasat în centrul lumii, așa cum se obișnuia atunci, iar harta este orientată spre sud și are o formă circulară.

”În spațiul transilvănean sunt ilustrate, prin mici cercuri roșii, două orașe, hermanstat (Hermannstadt, Sibiu) și nossen (probabil Bistrița, capitala districtului Năsăud, Nösnerland). Sibiul este poziționat destul de incorect, mult prea aproape de Marea Neagră, dincolo de râurile altus (Olt) și dornechus (Prut)„, scrie Nacu.

Andreas Walsperger (născut în jurul anului 1415 în Radkersburg; data decesului fiind necunoscută) a fost un cartograf german din secolul al XV-lea.

Fiul unui tâmplar, a devenit călugăr benedictin la Sfântul Petru din Salzburg în 1434. A părăsit mănăstirea în 1442. Nu se știu multe despre el, cu excepția faptului că în 1448/9 a creat această hartă.

Harta lui Andreas Walsperger este o ”Mappa Mundi” latină, atipică prin reprezentarea Africii și prin amplasarea unui castel mare în China, în timp ce alții amplasează marele castel în nord.

Pergamentul măsoară 57,7 x 75 cm.

În secolul al XVI-lea, familia Fugger ar fi putut fi proprietara hărții. În 1622, aceasta a fost dăruită Papei Grigorie al XV-lea de către Maximilian I, Elector de Bavaria și se află în prezent în Biblioteca Palatina a Vaticanului.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi