Sâmbătă,
08.10.2022
Ceata
Acum
7°C

Pârtia de schi în care aleșii Sibiului au investit 12 milioane de lei e închisă

Pârtia de schi în care aleșii Sibiului au investit 12 milioane de lei e închisă

De aproape două săptămâni la Păltiniș se schiază. Temperaturile scăzute, ninsoarea ocazională și interesul administratorilor complexului Arena Platoș, care au folosit la maxim tunurile de zăpadă, toate au făcut ca turiștii să se bucure deja de iarnă. La Jina condițiile atmosferice au fost aproape identice, însă dezinteresul autorităților locale face ca pârtia de schi, în care s-au investit peste șase milioane de lei din bani publici, să stea închisă.

Pârtia de schi de la Jina a fost inaugurată în 11 decembrie 2013 de o mulțime de politicieni locali. S-au înghesuit să o declare deschisă mai mulți consilieri județeni, prefectul de la acea dată, Ovidiu Sitterli, deputatul Mircea Cazan și mulți alții. L-au adus chiar și pe Ghiță Ciobanul, care era vedetă în plină ascensiune. „Mărginimea Sibiului este un brand care trebuie valorificat și promovat. Potențial există, dar important este ca turiștii să viziteze zona, să aibă facilități de cazare și acces la divertisment”, declara atunci prefectul Ovidiu Sitterli. Astăzi nu este nici urmă de turist și pârtia a devenit un deal obișnuit. Primarul Iancu Beschiu ridică din umeri și dă vina pe vreme. ”Pârtia nu e deschisă că nu e zăpadă. A viscolit acum vreo săptămână, dar numai a nins așa, de vreo doi, trei centimetri și cum a mai bătut vântul pe unele locuri este de cinci centimetri zăpada, pe altele nu e deloc. Dacă ninge, noi îi dăm drumul, dar să ningă bine”, a declarat Beschiu pentru Turnul Sfatului. L-am întrebat de tunurile de zăpadă, cumpărate tot în cadrul proiectului ”Schi pe muntele din Jina”. ”Avem tunuri de zăpadă, dar dacă nu e strat mai mare de zăpadă nu avem ce face cu ele, că tunurile sunt pentru surplus, să mai nivelăm, nu ne putem baza pe ele să facem un strat consistent”, spune primarul. În condițiile acestea, singurii care s-au încumetat să folosească pârtia au fost copiii din sat, iarna trecută. ”Schiori mai puțini au fost, nu prea vine lumea. Au fost mai mulți localnici, copii de pe la noi de prin comună”, a mai completat Iancu Beschiu.

Date tehnice Lungime: 540 metri, lățime 26 metri Diferență de nivel plecare-sosire: 950 m – 870 m Transport pe cablu: 1200 persoane pe oră
Pârtia a costat 12.422.192 lei, dintre care 6.056.644 lei au reprezentat contribuția Uniunii Europene. Printre rezultate vizate și asumate în proiect se numărau ”creșterea cu 20 la sută a numărului de pensiuni din zonă și creșterea cu 50 la sută a numărului de turiști”. De asemenea, fiind proiect finanțat cu bani europeni, pârtia trebuie să rămână deschisă cel puțin cinci ani de la inaugurare. ”Exploatarea pârtiei intră în responsabilitatea autorităților locale. Prin tot ce a însemnat finanțare pe partea de construcție și dotări proiectul s-a încheiat în 2013, iar din acel moment întreținerea, utilizarea și modul de funcționare aparține de autoritățile publice locale. Într-adevăr obiectivul trebuie să fie disponibil pentru funcționare, în anumite condiții de siguranță, cinci ani de la data inaugurării, însă cât timp țin dânșii deschis pe an nu este specificat, nu este o cerință în proiect”, au explicat reprezentanții Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, de la Alba-Iulia.

 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

9 comentarii

zzz

Acum 5 ani

explicatiile sunt pertinente. se folosesc tunurile pentru a completa, nu pentru grosul zapezii. nu cunosc date insa probabil jina e la altitudine mai mica decat paltinis? asadar conditiile meteo nu sunt identice asa cum, eronat, sugerati in articol.
Raspunde

andrei

Acum 5 ani

Asa este cand o partie este administrata de o autoritate publica si nu de oameni specializati in domeniu. Stimate domnule primar, tunurile de zapada sunt tocmai pentru a produce acel strat consistent care reprezinta baza, dar producerea acestuia reprezinta in primul rand costuri foarte mari, in al doilea rand trebuie sa STII cum se face zapada artificiala. In foarte multe locuri in lume, dar si la noi exista partii care din cauza lipsei totale a zapezii naturale au functionat DOAR cu zapada artificiala.
Raspunde

Sibianca

Acum 5 ani

Cred ca partia respectiva nici nu este promovata corespunzator. Mie mi ar placea, ca sibianca, sa merg sa schiez intr o zona mai putin aglomerata.
Raspunde

siby

Acum 5 ani

Problema nu este numai partia, sa zicem ca te duci 50km din Sibiu pe coclauri ca sa schiezi 30 secunde si apoi astepti 10 minute sa ajungi iarasi sus....Ce faci daca vrei sa mananci sau sa bei ceva, sau vrei sa te incalzesti pur si simplu intr-un spatiu primitor si bine dotat....doamne fereste de accidente ca esti al nimanui...Partia accea puteau sa o faca si la Sadu ca nu era mare diferenta....miroase a sifonare de bani!!.....Apropo ce se mai aude cu proiectul lui HERR de zeci d emilioane d eeuro de la Paltinis???...e ingropat ca si multe alte promisiuni!
Raspunde

Liviu

Acum 5 ani

Derdelusuri de genul asta au fost sifonari de bani pentru firmele clientelare de partid (PDL), nu pricepeti, austriecii ne-ar rade cu curu cat de tembeli si hoti suntem.
Raspunde

Liviu

Acum 5 ani

N-ai cu cine domnule, n-ai cu cine ...niste tarani..
Raspunde

Lupu

Acum 5 ani

In Cehia sunt in jur de 25 de mici statiuni de ski , la o altitudine de aprox 800 m (gen Rasinari) . Cu cate 2-3 partii de ski , cu casute cu vin fiert , mancare , etc , cu inchirieri de echipament , cu scoli de ski , cu pensiuni . Foarte cochete si foarte bine intretinute ! Normal , toate au lacuri de acumulare , care alimenteaza tunurile de zapada . Pacat , noi nu exploatam nici macar Balea , unde este zapada aproape tot anul.
Raspunde

cristi

Acum 5 ani

poate va informati si cine e primarul comunei. sau reincalziti articolele de anul trecut?
Raspunde

vasile

Acum 5 ani

Pai in Austria o partie comunala e compusa din 2-3 partii cu o lungime totala de 5-10km.Mai ales ca e la 50km de sb.Mai faci 70km si esti la Oasa unde cat de cat ai partii mai lungi :-)
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus