Republica de la Sibiu

Copilul Klaus Iohannis s-a jucat de mic pe lângă Piața Mare. A devenit, la maturitate, președinte al României, ca rezultat al unui lucru bine făcut, aici, în Sibiu. Laura Codruța Kovesi, medieșeancă de loc, știe pe de rost toate locurile importante din oraș, chiar dacă e mai tânără decât președintele și plecată mai devreme de acasă. Liberalii au adoptat un președinte de vreme rea, în persoana Ralucăi Turcan, cea care a condus PNL Sibiu către un rezultat de-a dreptul contrastant cu ce s-a întâmplat în restul țării.

Sibiul pare un loc aparte în această țară. Municipiul e introdus ”by default” în toate topurile turistice, indiferent dacă afară ninge sau e arșiță. Nu se mai vorbește pe aici de câțiva ani buni de șomaj, economia aspiră oameni de prin toate județele vecine. E loc de reședință pentru ”elita” managerială a marilor companii germane venită să investească prin județele vecine. E ”Mecca” managerilor de turism, veniți aici să-și împrospăteze ideile. Brandul ”brânză de Sibiu” se vinde în continuare ca apa în deșert, în piețele și magazinele din București, chiar dacă aproape toți cumpărătorii știu că e luată în mare parte de la Metro.

Orice știre care conține numele ”Sibiu” se vinde bine, pentru că orașul și județul au devenit un soi de reper pentru toți românii. Locul unde se întâmplă ceva. Locul care e ”altfel”.

Pentru majoritatea sibienilor, locul acesta devine încet-încet banal. Ne preocupă starea strângerii gunoiului selectat ecologic. Ne preocupă condițiile în care stau oamenii care așteaptă să-și ia permisul, starea sistemului de plată on-line de la primărie sau dacă se va face sau nu sistem cargo la aeroport.

Suntem preocupați, marea majoritate, de alte lucruri față de restul țării. Poate și asta ne face speciali. Cauzele sunt multiple: scoaterea politicului din administrația locală prin alegerea unei majorități apolitice, investițiile din vest în fabricile din Zona Vest, cultura săsească ce-a mai rămas încă și la noile generații, preluată de tot mai puține curele de transmisie, ce-i drept.

La votul din 11 decembrie, cultura politică locală s-a văzut trecând peste generații. În secții de votare unde s-au înghesuit sibienii de peste 60-70 de ani a câștigat tot dreapta. PNL și USR au câștigat în aproape toate orașele și comunele din județ. Și au votat țărani, pensionari, muncitori, studenți, bătrâni și tineri, la fel ca în restul țării.

Nu cred că au votat pentru Iohannis, Kovesi ori Turcan. Au votat pentru ei, pentru viitorul lor, așa cum cred ei că ar trebui să fie. Doar că ei cred altfel decât restul românilor.

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro