”Cei mai mulți turiști vin cu așteptări foarte scăzute și după prima zi îmi spun: Păi, aici e destul de ordonat!”

Cătălin Mureșan este unul dintre cei mai respectabili ambasadori ai Transilvaniei în Europa și în lume. Director al „Siebenbürgen Reisen” el elaborează excursii culturale și conduce grupuri turistice prin cele mai frumoase locuri din zona Sibiului și nu numai, punând accent pe valorile culturale ale regiunii, pe oameni și poveștile lor. Cătălin este un promotor al turismului sustenabil în satele și orașele Transilvaniei. Motive mai mult decât suficiente pentru a sta de vorbă cu el despre impresiile elvețienilor care vin să ne viziteze cu așteptări foarte joase, despre cum va fi anul 2017 și ce perspective reale există pentru Regiunea Gastronomică din 2019. Rep.: Toate cifrele ne arată că numărul turiștilor care vizitează zona Sibiului crește de la an la an. Crește și calitatea serviciilor oferite? C. M.: Avem pe piața turistică un fenomen care se prezintă cam în felul următor. Sunt anumite agenții de turism care aduc un număr mare de turiști și în acest caz vorbim despre un turism de masă, scopul este să aducă cât mai mulți, au niște marje foarte mici, dar calitatea serviciilor este destul de slabă.

Rep.: Te referi la autocarele pe care le vedem în fiecare zi, pe timp de vară? C. M.: Bine, și noi avem tot autocare, dar grupurile noastre sunt undeva la 15, 20, poate 25 de oameni, însă diferența este că ne concentrăm pe un tur de opt zile doar pe Transilvania, sau chiar zece zile. Pe când mulți operatori oferă circuite de zece zile prin toată România, timp în care turiștii ajung două zile în Transilvania și totul e pe repede înainte. Bine, sunt excursii care apar în cataloagele de turism din Germania la secțiunea low-cost, depinde de fiecare ce-și dorește. Noi suntem într-un segment calitativ superior, mergem în locuri mai deosebite. Într-adevăr, sunt multe inițiative frumoase în Transilvania, de calitate, dar care costă corespunzător. Nu poți să mergi cu grupul și să te aștepți să plătești 30 de lei pentru un meniu cu trei feluri de mâncare. Din păcate, din punctul nostru de vedere, sunt operatori care pun presiune pe prețuri și duc turismul într-o zonă de dumping, unde pe toate palierele serviciile nu corespund așteptărilor turiștilor. Noi tocmai asta încercăm să nu facem, noi vrem să stăm mai mult într-un loc, să ne apropiem de oamenii locului, să întâlnim efectiv localnicii. Grupurile noastre fiind germanofone, avem norocul că, în ciuda faptului că a scăzut foarte mult comunitatea săsească din punct de vedere numeric, mai sunt totuși câțiva exponenți ai ei pe care îi întâlnim, cu care stăm de vorbă, astfel devine o experiență antrenantă și vie. Mă refer la bătrânii satului, redacția ziarului local de limbă germană, familii de sași la care mergem acasă, la masă, deci încercăm să intrăm în zona mai intimă, nu să facem numai un turism la suprafață.

Rep.: În ambele cazuri este important și ce pot face turiștii care ajung într-un loc. Spre exemplu, în circuitul bisericilor fortificate au ce face cei care ajung sau doar admira zidurile o jumătatea de oră? C. M.: Și noi când mergem în străinătate ne uităm la arhitectura unei biserici, aflăm istoria ei sau cum e mobilată. Segmentul nostru de turiști sunt cei interesați de arhitectură, istoria artei, cultură, dar toate pot fi foarte frumos combinate cu parte culinară. Când ajungi într-un sat mergi să vezi o curte foarte frumos restaurată unde iei prânzul, faci poate o drumeție, acesta este turismul cultural care se practică peste tot în lume. Și să nu minimalizăm, fiecare biserică fortificată a extraordinară în felul ei.

Rep.: Tot la capitolul acesta, cât de accesibile sunt bisericile fortificate sau alte obiective din județ? La unele cred că ajungi mai ușor cu tractorul decât cu mașina. C. M.: Într-adevăr, unele drumuri de acces sunt foarte deteriorate. Viscri este un star la satelor turistice din Transilvania și toată localitatea este superbă, însă drumul care duce Viscri este catastrofal. Și totuși se află într-un top al vizitatorilor. Acum, situația e cu două tăișuri. Satul este cum este pentru că a fost întotdeauna foarte izolat și oamenii foarte săraci. La un moment dat se va face strada, din câte am înțeles Consiliul Județean Brașov chiar anul acesta pregătește asfaltarea, dar temerea mea este că un astfel de demers, legitim și normal, va duce la un număr foarte mare de turiști și de turiști de genul celor grăbiți, o să fie un număr mare de autocare prin sat, detalii care o să afecteze echilibrul care este acum. Sunt lucruri care vin o dată cu dezvoltarea turismului.

Rep.: Care sunt reacțiile turiștilor din Elveția, spre exemplu, când ajung în România sau în zona Sibiului? Întreb de ei că mă gândesc că sunt mai pretențioși. C. M.: În cea mai mare măsură turiștii sunt plăcut surprinși. Vin cu așteptări foarte scăzute și după prima zi îmi spun: Păi, aici e destul de ordonat și decent. Nu e chiar așa o diferență cum se așteptau să vadă. Ei se așteaptă să fie catastrofal.

Rep.: Asta imaginea pe care o avem. C. M.: Imaginea este una mult mai proastă decât realitatea pe care o găsesc aici. Și majoritatea își doresc să revină. Le spunem mereu: Voi sunteți ambasadori acum ai turismului românesc.

Rep.: Cum ți se pare că a pornit la drum proiectul Regiunii Gastronomice și ce așteptări ai de la el? C. M.: Brandul Regiunii Gastronomice nu este atât de cunoscut precum cel al Capitalei Culturale, dar cam asta se vrea. Poate până în 2019 va deveni un titlu ceva mai cunoscut și eu cred că avem numai de profitat.

Rep.: Dar vezi inițiative mici, locale, care să sprijine programul? Concret, când ajungi prin sate cu turiștii pot mânca produse locale de calitate? C. M.: Au apărut astfel de inițiative în ultima vreme dar trebuie să le cunoști. Noi facem foarte multă muncă de recunoaștere și adevărul este că încep să apară tot mai multe. În acești doi ani rămași, până Sibiul va fi Regiune Gastronomică, trebuie zgâriat solul și scos la suprafață ce mai este din tradiții, din gastronomie, valoare… colegul Cristian Cismaru de la Reki Travel, tot director de agenție, este mult mai priceput la acest capitol decât mine.

Rep.: Alt eveniment major. La vară găzduim cea mai mare întâlnire a sașilor, cum se prezintă Sibiul și cum profită orașul? C. M.: Din păcate, acolo cred că nu se va profita foarte mult pentru că tot ce înseamnă capacitatea hotelieră va fi depășită și este un eveniment pe o perioadă foarte scurtă de timp, toate capacitățile de transport în Sibiu și pe o rază de câțiva kilometri vor fi epuizate. În hoteluri nu mai găsiți nimic pentru perioada aceea a anului. Sașii au un anumit tip de comportament în ceea ce privește serviciile turistice, adică merg mult pe cont propriu, cunosc regiunea, știu limba română… În contextul acesta avem și noi câteva grupuri care vin să stea câteva zile la Sibiu fac în rest un circuit prin alte zone ale țării, unde n-au mai fost până acum. Sunt mulți sași care au plecat din România fără să fi avut ocazia să-și cunoască țara natală.

Rep.: Revin la cifrele de la care a pornit discuția și am observat că anul 2016 a fost poate cel mai bun de la Capitala Culturală încoace. Ce așteptări aveți voi, cei din domeniu, de la 2017? C. M.: Practic, dat fiind obiectul nostru de activitate, noi deja cam știm tot ce va fi în 2017. Pare să fie un sezon mai bun decât 2016, ca număr de vizitatori. Eu simt și în momentul în care fac rezervările pentru anumite grupuri și văd să deja sunt date ocupate până prin octombrie. Deși deja îmi dau seama că va fi un sezon turistic foarte plin. Sibiul e și la limită cu capacitatea de cazare, așteptăm să mai apară un hotel, două, că e mare nevoie. Eu cred că 2017 va fi un an foarte bun pentru turismul sibian.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815