Primarul Cisnădiei, despre Cartierul Arhitecților: „lucrurile sunt complicate și se vor mai complica“

După ce au dat piept cu un trafic descris drept „infernal“ la orele dimineții la intrarea în Sibiu, locuitorii Cartierului Arhitecților au descoperit și alte deficiențe ale zonei rezidențiale în care locuiesc și care se extinde într-un ritm accelerat în continuare. Într-o scrisoare deschisă transmisă ieri semnată de o parte din locatari, oamenii au cerut străzi și iluminat public, creșe și grădinițe, o nouă legătură rutieră cu Sibiul, via Șelimbăr. Primarul din Cisnădie, Gheorghe Huja, arată într-un interviu acordat publicației Turnul Sfatului care este punctul său de vedere referitor la dezvoltarea acelei zone. La interviu a asistat și Ioana Cristian, arhitectul șef al orașului, care a avut câteva intervenții.

Reporter: Aveți o estimare cam câți oameni trăiesc acum în Cartierul Arhitecților? Gheorghe Huja: Mulți nu au mutații. Am înțeles că sunt aproximativ 1.000 de persoane acum.

Cât de accelerat se dezvoltă zona? G.H.: Dacă nu apărea criza, eram cu construcțiile înspre Cisnădie.

În PUG-ul Cisnădiei, realizat în 2011, sunt prevăzute școli sau grădinițe pentru zona Cartierului Arhitecților? G.H.: Bineînțeles. Numai că cei care au construit în zonă nu au ținut cont de așa ceva. Au vândut terenurile și ne-am trezit că nu mai există loc pentru o școală, o policlinică, o grădiniță. Lucrurile s-au complicat în timp.

Există posibilitatea ca Primăria să cumpere acum teren pentru astfel de utilități publice? G.H.: Mai greu.

De ce? G.H.: În primul rând că nu găsim loc. În al doilea rând, poți să răspunzi la fiecare după cum pune întrebarea și cât de tendențios este. Eu am loc pentru cei care vor să meargă la școală, dacă oamenii spun că și-au cumpărat teren și casă la Cisnădie. Avem clase libere câte vor. Să vină încoace. Dacă vreți vă duc la Școala nr. 1 să vă arăt ce reabilitare facem acolo și nu avem elevi. Avem trei clase. Să vină la școală, dacă vor asta. Dacă nu, să îi ducă pe copii la Sibiu. Dar oamenii care își permit, își duc copiii la școală în Sibiu. Dacă e să discutăm corect, nu poți să vii să îmi spui mie să cumpăr teren să construiesc o școală acolo. Hai, să spunem că terenul îl putem cumpăra. Dar ca să construiesc, cum? Din ce buget? Noi am reabilitat ceea ce avem. Haideți să facem o comparație între școlile din Cisnădie și cele din Sibiu, pentru a vedea condițiile. Sunt cinci școli și mergeți să le vedeți.

Sunt locuri disponibile și la școli și grădinițe? G.H.: Am tot ceea ce trebuie, să vină să se informeze.

„Străzile nu sunt ale noastre“

Străzile din cartier… G.H.: Eu am făcut un comunicat pe care l-am publicat în presa locală și l-am împărțit să îi fac pe oameni să înțeleagă faptul că se construiește într-o mare veselie aici. Cum nu îi dau unuia autorizație de construire, că nu are parcări sau ce mai trebuie, cum vine să îmi spune că mă dă în judecată. Apoi, pe partea cealaltă vine să ceară să facem drumuri, iluminat stradal… Păi eu ar trebui să mut câțiva ani bugetul orașului acolo ca să fac toate străzile, iluminatul și așa mai departe. Vin oamenii să spună că plătesc impozit. Stai un pic, plătești impozit pentru teren și casă și nu scrie nicăieri că imediat trebuie să vin eu să îți fac strada pe unde ai construit tu. Nu suntem în Germania unde primăriile au bugete mari și își permit. Și tocmai de aceea noi cerem prin certificatul de urbanism ca cei care construiesc să introducă utilitățile, să amenajeze drumul, să tragă iluminatul stradal. Și când toate acestea sunt în regulă îmi predai mie strada și mă interesează pe mine, mai departe, de deszăpezire, curățenie și plata iluminatului stradal.

Din informarea Primăriei Cisnădie rezultă că în Cartierul Arhitecților au fost predate administrației locale nouă străzi. Restul dezvoltatorilor imobiliari… G.H.: Nu au predat străzile și nu le pot preda căci noi nu le primim dacă nu sunt amenajate. Ce a făcut constructorul? A luat autorizația, a semnat de primire că se obligă să facă străzile, a construit casele, le-a vândut și s-a spălat pe mâini. Iar acum vin oamenii la mine să le fac stradă. Păi, nu avem bani. În plus, străzile acelea nu sunt ale noastre, sunt proprietate privată. Cum să vin eu acolo să investesc bani publici? Străzile acestea nu sunt ale noastre.

Nu îi puteți constrânge pe constructori prin a nu elibera certificatul de notare în cartea funciară dacă nu e făcută strada? G.H.: Nu am bază legală. Certificatul trebuie predat dacă se demonstrează că este asigurat accesul. Acum, că dacă e acces pe asfalt sau pământ, asta nu contează. Și în Sibiu sunt locuințe construite pe străzi neasfaltate.

Și constructorii pot prelungi la nesfârșit predarea acestor terenuri către Primărie? G.H.: Aici e cuiul lui Pepelea. Constructorul acceptă certificatul de urbanism, își știe obligațiile. Dar, după ce a terminat de vândut, se face că plouă. Eu ce să fac în aceste condiții?

Ioana Cristian: Din fericire, mai nou nu poți să cumperi o locuință fără certificat de urbanism. Iar noi în aceste certificate precizăm obligațiile constructorului. Acum, că lumea care cumpără locuințe acolo citește sau nu aceste certificate de urbanism…

De ce nu îi dați în judecată? G.H.: Nu am pe cine căci nici măcar nu au venit să încerce să îmi predea drumul, să văd despre ce este vorba. Pe proprietari nu îi pot da în judecată. Oamenii trebuie să înțeleagă faptul că ei sunt proprietari acolo. Luăm exemplul celor nouă străzi preluate deja. Din acestea, șase sunt în regulă și trei, nu. Străzile Duiliu Marcu, Nicolae Porumbescu și Grigore Ionescu nu sunt făcute. Am acceptat să investesc în aceste străzi un covor de asfalt, fără trotuare și altceva. Lucrurile se înrăutățesc deoarece în două luni eu voi trage covorul asfaltic și o să vină toată lumea. Dar eu nu preiau alte străzi din moment ce în certificatul de urbanism scrie că investitorii trebuie să le amenajeze. Căci creez un precedent.

Ioana Cristian: Constructorii merg la notar și încheie un act prin care cedează terenul Primăriei, chiar dacă noi nu îl acceptăm, deoarece nu este o stradă amenajată. Dar prin această metodă, ei nu mai plătesc impozit pe respectiva suprafață. Cu actul respectiv, dar nu mai după ce sunt făcute investițiile, administrația dă hotărâre de preluare a terenului.

Legătura cu Șelimbărul

Ce sfat le dați celor care cumpără locuințe în Cartierul Arhitecților? G.H.: Să citească certificatul de urbanism. Punct.

Dar pentru cei care au plătit deja locuințele? G.H.: Să își facă asociație, să pună fiecare bani și să își rezolve problema. Să dea fiecare câte 1.000 – 2.000 de lei și să facă treaba pe care constructorul plătit de ei nu a dus-o la sfârșit. Dar nu vii la mine, că nu am cum să te ajut. Eu dacă aplec o dată capul, apoi toți o să sară la mine.

Păi, o să sară deja cu cele trei străzi care urmează a fi asfaltate? G.H.: O să sară oamenii, dar eu o să le explic faptul că aceste trei străzi au fost preluate de foarte mult timp. Și atunci am promis că le vom face. Deoarece sunt preluate și nu le mai putem da înapoi.

Este clar că zona aceea va fi în continuă dezvoltare. Cum vedeți evoluția în timp a Cartierului Arhitecților? G.H.: Din punctul meu de vedere, ca să construiești o școală în zonă, lucrurile sunt complicate. Dar putem discuta că cine vrea să își ducă la școală copilul, nu te supăra, dar cartierul e legat de Sibiu și îți poți duce acolo copilul fără nicio problemă. Haideți cu copiii la Cisnădie, avem clase libere. Nu vrei să îl aduci aici? Du-l atunci la Sibiu. Vorbesc cu înțeles, sper…

Este o soluție să preluați drumul județean Cisnădie - Sibiu în administrare? G.H.: Nu este o soluție să mai facem pe acolo încă o stradă mai mare de acces în Sibiu. Căci imediat, în sensul giratoriu de la Dima, circulația se înfundă. Noi avem prinși bani în buget anul acesta să amenajăm o stradă la granița cu Șelimbărul. Iar acolo, dacă rezolvă primarul din Șelimbăr problema cu accesul, a doua zi eu intru și reabilitez toată artera.

Are Cisnădia teren disponibil acolo pentru stradă? G.H.: Avem, căci atunci când s-a făcut parcelarea a rămas o fâșie de teren în spatele Cartierului Arhitecților. E pentru o stradă de șase metri, paralelă cu drumul județean. Dacă strada aceasta o construim, tot Cartierul Arhitecților este legată de aceasta și poate fi folosită pentru ieșirea înspre Șelimbăr, respectiv Dedeman. O parte din locuitorii cartierului pot ieși în drumul județean, o parte vor putea folosi această viitoare stradă.

De ce depinde să realizați strada aceasta? G.H.: Dacă cei de la Șelimbăr nu își rezolvă strada de pe teritoriul lor, eu degeaba construiesc strada de care discutăm căci nu ajută așa la nimic.

Strada poate fi construită anul acesta? G.H.: Da, pentru că avem deja zeci de tone de piatră spartă tocmai pentru strada aceea.

Pista de biciclete: pe stânga și, apoi, pe dreapta drumului

S-a discutat despre pista de biciclete Cisnădie - Sibiu. Când estimați că vor începe lucrările? G.H.: Ultima întâlnire am avut-o vinerea trecută cu președinta Consiliului Județean Sibiu, instituție în parteneriat cu care amenajăm această pistă. Mai sunt câteva lucruri de făcut legat de cine va lansa licitația de execuție. Eu cred că prin iulie putem începe. Proiect există, bani există, mai trebuie să discutăm în Consiliul local reperele. Cert este că această pistă se va face sută la sută.

Pe unde va fi amenajată? G.H.: De la Cisnădie, pe partea stângă a drumului județean, până la podul peste Seviș. Pista va fi amenajată dincolo de rigolă, de șanț și va avea o lățime de doi metri. De la podul Seviș, până la Sibiu, pista va avea o lățime de 2,5 metri. Trecerea peste Seviș se va face peste un podeț separat, pe traseu mai există alte două podețe. Dincolo de Seviș, după ce se trece dincolo de fermă, vom amenaja o trecere de pietoni, semnalizată cum trebuie, pentru ca bicicliștii să poată trece pe partea dreaptă a drumului, pe unde va continua pista.

Cam cât ar dura lucrarea? G.H.: Din punctul meu de vedere, dacă încep lucrările în iulie – iar asta ține dacă nu sunt contestații la licitație și așa mai departe – cel puțin la nivel de terasament vom aduce pista anul acesta.

Despre oportunitatea investițiilor și spațiile verzi

Cei din Cartierul Arhitecților spun că de ce investește Primăria într-un Spa și nu în străzile lor? G.H.: Răspunsul l-am dat la început, că nu avem în ce investi, că străzile nu sunt publice. În al doilea rând, și acest Spa va deservi o comunitate. Tot timpul poți să spui câteva ceva de acest gen. Cum ar fi că de ce am făcut un ștrand? Am făcut ca să aibă Cisnădia. Sau că de ce facem patinoar? Uite că l-am făcut și tot Sibiul vine la Cisnădie. De ce faci sală de sport? Uite că am făcut-o și va rămâne după mine mult și bine. Toate proiectele de pe raza orașului Cisnădie sunt ideile mele, nu am avut un strateg care să îmi spună ce să fac. Am vrut să închid centrul, am băgat buldozerul și am făcut-o. Am avut norocul că am avut o majoritate în Consiliul local și am putut să îi lămuresc. M-am luptat pentru Casa de cultură, pentru biserica din cimitir, pentru Spital și majoritatea sunt ideile mele, trecute pe hârtie. Avem acum zeci de lucrări, cum e cea de la Casa de cultură care va fi gata în două luni. Mai avem proiectul pistei de biciclete, al unui ambulatoriu la Spitalul din Cisnădie. Am făcut locuri de joacă. Anul acesta am alocat 600.000 de euro pentru proiectele din cartier sau care au legătură cu acel cartier, pornind de la pistă de biciclete, asfaltări de drumuri și drumul de legătură cu Șelimbărul. Deci nu se poate spune că nu intervenim în zonă.

Când o să fie un loc de joacă în Cartierul Arhitecților amenajat de Primărie? G.H.: Eu am văzut o zonă pe unde trec niște magistrale și unde nu se poate construi. Nu este al nostru terenul, dar dacă am primi de la proprietari acordul sau ce formă juridică este necesară, mâine aș face un loc de joacă acolo. Dacă îmi pun ceva în cap, eu numai de aia mă țin. Vreau să văd lucrurile făcute cum vreau eu, am experiență de atâția ani, știu despre ce vorbesc. Acel loc de joacă într-o săptămână ar fi făcut.

Dacă nu veți găsi teren, ar fi o variantă să cumpărați un astfel de teren pentru un loc de joacă? G.H.: Pentru un loc de joacă, nu e așa simplu de cumpărat. De la 70 de euro în sus e metrul pătrat de teren în zonă. Își permite Primăria?

Dar nu puteau fi prevăzute în PUG astfel de spații? G.H.: Au fost prevăzute. Dar s-a început prost și se merge prost.

Ioana Cristian: Au fost prevăzute locuri pentru spații verzi, dar au fost pavate pentru parcări. Am mers acolo, am încercat să le transformăm în spații verzi. Am dat ceva amenzi, dar este foarte greoi acest demers. Nu putem merge noi pe terenul privat să scoatem pavelele și să punem copaci. Nu au fost respectate regulile din planurile de urbanism.

Nu puteți interveni, căci în ritmul acesta… Ioana Cristian: Zona de blocuri este în Sibiu, în rest este zonă de case sau de cel mult patru locuințe pe parcelă și așa mai departe. La ultimele PUZ-uri am cerut să cedeze 5% pentru spații verzi, iar acele spații, dacă vor fi dezmembrate separat le vom putea prelua noi.

Ați discutat cu cei din Cartierul Arhitecților? G.H.: Cum să nu. De exemplu am discutat cu cei a căror străzi urmează a fi asfaltate. Am discutat și cu alții. Unii au venit cu sabia scoasă și le-am spus să o bage în teacă, dacă vor să discutăm românește. Au înțeles. Eu mi-aș dori să fac o întâlnire cu ei, alături și de arhitectul șef. Dar să discutăm la modul civilizat.

Ioana Cristian: Ei nu sunt asociați. Eu le spun să facă astfel de asociații să aibă reprezentanți să avem cu cine să discutăm. În momentul de față, noi nu avem un reprezentant al lor cu care să discutăm. Căci, de exemplu, vin să ne spună că nu sunt spații verzi. Păi, dacă vin și constat că nu sunt spații verzi conform proiectului, eu vin și te amendez și pe tine, căci și tu ești proprietar pe acel teren, chiar dacă vecinii tăi au fost cei care au pus pavele peste spațiul verde.

G.H.: Lucrurile sunt complicate și se vor mai complica. Dar voi fi foarte atent, ca de-acum încolo să comunic mai mult despre dezvoltarea în zonă. Constructorii care vin la noi să fie atenționați tot timpul că străzile nu le putem prelua, iar cei care cumpără să fie atenți la acest lucru și să tragă acești constructori de guler. Căci de azi pe mâine se nasc constructori, construiesc ceva, vând și pleacă. Iar oamenii vin apoi la mine… Noi nu avem posibilitatea financiară să facem atâtea străzi. Tocmai din această cauză am cerut de la bun început, iar dezvoltatorii au semnat că au luat la cunoștință.

Pentru un vot mai puternic al Sibiului în Zona metropolitană

Zona metropolitană. Cum vedeți acest proiect? A fost acel comunicat emis de primarul Astrid Fodor că s-au întâlnit primarii și apoi...? G.H.: Doamna Fodor știe mai bine. Nu vreau să intru în polemică, deoarece se va supăra.

Vă cer punctul de vedere. Zona metropolitană este un proiect care poate fi realizat? G.H.: Dacă discutăm de un proiect larg, prin intermediul căruia să obținem o finanțare, de ce nu?

Vă întreb altfel: primarul Sibiului a declarat că, în cadrul Zonei metropolitane, votul municipiului ar trebui să aibă o greutate mai mare decât al celorlalte localități, deoarece Sibiul aduce cei mai mulți bani. Credeți că primarii din zonă vor accepta această condiție? G.H.: S-ar putea. Dacă analizezi foarte bine proiectul, poate să fie o soluție. Din punctul meu de vedere, eu zic da. Important este că acum suntem consultați, înainte nu te întreba nimeni nimic. Cum a fost de exemplu cu Aeroportul.

S-a vorbit de o centură de sud a Sibiului. G.H.: Mi se pare o idee bună. Eu i-am spus Danielei Câmpean (președinta CJ Sibiu – n.r.) că dacă vrea să lase ceva în urma ei să se ocupe de așa ceva. Și să mizeze pe piste de bicicletă, ceea ce făceau occidentalii de acum 50 de ani. Eu zic că trebuie gândit în perspectivă.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro