Hermann Fabini este poate cel mai cunoscut arhitect din Sibiu. Dacă astăzi avem mii de turiști care fotografiază zilnic biserica fortificată din Biertan, sau Casa Luxemburg din Piața Mică, este și datorită lui, biroul dumnealui de arhitectură coordonând lucrările în trecut. Are numeroase premii naționale și internaționale pentru munca depusă. În prezent a realizat proiectul de restaurare a fațadei anterioare a Palatului Brukenthal și plănuiește un proiect nou pentru reabilitarea unui dintre portalurile palatului din Piața Mare.
Rep.: În ultimii doi ani s-a umplut centrul istoric de lucrări de restaurare, de pe Mitropoliei până pe Bălcescu, în Piața Mare, Piața Mică și altele. Ați observat acest fenomen?
H. F.: Logia este simplă: Sibiul are în jur de o mie de case istorice, în zona centrală, și ele trebuie întreținute. Problema principală în restaurare este apa. Ea poate să vină de sus, poate să vină de jos, prin igrasie sau capilaritate, poate să vină prin ploaie și așa mai departe. Casele acestea nu au izolație și în situația aceasta trebuie întreținute. În mod normal, o fațadă istorică trebuie îngrijită la fiecare cinci, maxim zece ani.
Rep.: Deci n-ar trebui să ne mire, ci ar trebui să fie o obișnuință.
H. F.: Ca să vă răspund o să vă dau un exemplu. Există la Domul din Koln un șantier continuu. Acolo sunt 70 de pietrari și specialiști care numai asta fac. Tot timpul. Adică, aceasta este soarta monumentelor, trebuie întreținute constant. Din acest punct de vedere lucrările de restaurare în centrul istoric al Sibiului nu se vor încheia niciodată.
Rep.: Când vă plimbați pe străzile Sibiului, ce observați uitându-vă la aceste șantiere de restaurare? Sunt lucrări de calitate?
H. F.: Calitatea presupune, o dată o concepție de restaurare bună, care pleacă de la fundamente solide. Restaurarea în România a avut o istorie destul de problematică. De exemplu, din 1977 până în 1990 nu a existat o direcție a monumentelor istorice. Restaurarea presupune competență, este un proces destul de complicat în privința materialelor, a manoperei, a conceptului… adică din multe puncte de vedere cere o specializare destul de mare. Și în sensul acesta, ca să mă întorc de unde am plecat, da, ducem lipsă. Din păcate.
Rep.: Pe de altă parte, nu o dată le-a căzut oamenilor tencuiala în cap. Iarăși, la o primă vedere, există urgențe majore în centrul Sibiului?
H. F.: Cu siguranță. Acum, tencuiala cade dacă avem penetrare de apă, dacă jgheaburile sunt stricate apa se prelinge pe zid, tencuielile profilelor sunt distruse de apă și atunci sigur că ea cade. E o chestie de întreținere. La fel de adevărat este și faptul că Sibiul are o problemă cu situația proprietății imobilelor din centru. Dacă proprietatea nu este foarte clară, adică este proprietate de stat, sau dacă sunt mai mulți coproprietari, atunci sunt foarte mari șansele ca nimeni să nu se îngrijească de acea clădire. Sunt mai multe discuții decât lucrări. În sensul acesta este o problemă socială.
Rep.: Nu ar trebui o legislație mai severă care să oblige proprietarii?
H. F.: Legislația este bună, nu aici e problema, transpunerea ei este dificilă.
Rep.: Mi-ați dat exemplul Domnului din Koln și la fel de bine pot să vă dau și eu exemple de clădiri din Piața Mică unde se lucrează de ani de zile. Noi nu avem domuri sofisticate, de ce durează atât de mult?
H. F.: Nu înțeleg de ce vă mirați. Este absolut normal să se lucreze. Este un proces fără sfârșit, trebuie în continuu să se lucreze. Nu există o restaurare pentru veșnicie. Practic, cel mai important lucru este întreținerea, să fie bine întreținute casele. Nu vreau să comentez exemple concrete, cum ați spus de Piața Mică. Problema este că cei care proiectează trebuie să aibă în vedere și un cadru financiar și un cadru de timp. Trebuie să fie clar că o lucrare punctuală începută se și termină.
Rep.: Și primăria, și statul român, încearcă într-o oarecare măsură să sprijine proprietarii care vor să-și reabiliteze imobilele. Sunt suficiente aceste măsuri?
H. F.: Nu sunt suficiente. În România, față de alte țări, legislația în acest domeniu ar putea să fie mai bine elaborată. Dar nu la asta se limitează totul, nu este numai o problemă de bani, ci este o problemă de identificare, societatea trebuie să se identifice acest patrimoniu arhitectural. Este o problemă a comunității.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: interviu , Astra film festival , Piata Mare , Piața Mică , Palatului Brukenthal , În România , Centrului Creștin , reabilitare drumuri comunale , Uniunii Arhitecţilor , modernizare drumuri , Casa Luxemburg , Restaurarea Patrimoniului Etno , Hermann Fabini , Pentru Sibiu , Fântânița Haiducului
Vizualizari: 4103
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Ovidiu
Acum 2 ore
Carcotel
Acum 2 ore
Pastor marginas
Acum 2 ore
Dany
Acum 3 ore
Ela Popescu