Directorul Centrului de Studii Globale din cadrul ULBS: Iohannis a reușit să păstreze un echilibru în raport cu recentele dispute dintre Europa și SUA

Faptul că de pe agenda discuțiilor dintre președintele României, Klaus Iohannis, și președintele SUA, Donald Trump, au lipsit domenii precum eliminarea vizelor ori schimburi economice ține de prioritățile pe care țara noastre le are, consideră prof. univ. dr. Silviu Nate, cel care conduce Centrul de Studii Globale din cadrul Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu.

Într-un interviu acordat Turnul Sfatului, Silviu Nate insistă pe faptul că și românii, la nivel individual, trebuie să înceapă să înțeleagă faptul că, și în cadrul NATO, țara noastră nu mai este la nivelul în care să stea cu mâna întinsă. Iar faptul că țara noastră a fost sincer lăudată pentru parcursul din ultimii 20 de ani nu trebuie privit cu scepticism.

Reporter: Cum apreciați vizita președintelui României Klaus Iohannis în SUA, din aceste zile? Silviu Nate: Președintele României efectuează o vizită oficială într-un context delicat la nivel global, dar și la nivel european, luând în calcul problematica Brexit-ului și a testului de coeziune a aliaților europeni în cadrul NATO. Președintele american, la rândul său, este supus în această perioadă anchetei și unor presiuni mediatice, într-un subiect fără precedent în istoria Statelor Unite ale Americii. Această vizită, organizată într-un moment ceva mai tensionat al spațiului euroatlantic, scoate în evidență poziția României pe scena globală, precum și rezultatul unor angajamente susținute ferm dea lungul timpului. Așadar, în 2017 celebrăm 20 de ani de la demararea inițiativei pentru un Parteneriat Strategic între Statele Unite ale Americii și România. Președintele României și-a așezat discursul și ținuta demnitară pe o platformă de networking bilateral, ceea ce denotă un limbaj comun la nivelul palierelor diplomatic, militar și de intelligence, din partea administrației sale. Războiul intern al lui Trump întâlnește, incidental, prin vizita lui Klaus Iohannis, un spațiu de refulare și justificare a bunelor sale intenții. Președintele Trump evita să răspundă provocărilor media legate de Rusia, în fața jurnaliștilor americani, și transferă inductiv în discuție importanța Articolului 5 al Tratatului Nord Atlantic și a responsabilității comune transatlantice. Fiind un om de business, orientat către stingerea pasivelor, Trump nu este totuși de condamnat că acționează după principiul: „follow the money”. Atitudinile sale din ultima perioadă, transpar însă o etapă a „studenției” sale actuale când încă mai învață lecții de retorică în politica externă.

Care este drumul României între SUA și UE? Există voci și analiști care susțin că agenda președintelui Klaus Iohannis nu a cuprins subiecte economice, culturale sau pentru eliminarea vizelor. Trebuie totuși remarcat faptul că o întâlnire diplomatică la nivel înalt trebuie structurată pe priorități. Putem înțelege astfel că Romania are în momentul de față cel puțin două interese vitale, care se proiectează pe termen lung, traduse prin securitate și stat de drept. Aceste două coordonate majore, poziționează Romania pe harta geopolitică, cu un rol mult mai consistent, la confluența a mari civilizații și religii. După episodul Crimeea, țara noastră a acordat, din motive lesne de înțeles, 2% din PIB sectorului de apărare, iar acest efort financiar ne detașează față de anumiți aliați într-un spectru al angajamentelor luate în interiorul NATO. Retorica moderată a președintelui Klaus Iohannis, conduce România spre un dialog matur în raport cu statele membre ale Uniunii Europene. Acesta a reușit să păstreze un echilibru în raport cu recentele dispute politice dintre Europa și SUA, însă a nuanțat elemente de interes pe care România le sprijină în relația cu ambele părți. Mesajul său ne indică precis un parcurs euroatlantic, în cadrul căruia România se înfățișează ca un partener de nădejde. Nu suntem obișnuiți să fim lăudați și putem deveni sceptici, însă trebuie să acceptăm că un ciclu de administrații americane ne apreciază pentru efortul depus în ultimii 20 de ani.

Ce nevoi de securitate justifică proiecția României despre care aminteați mai devreme? Peisajul de securitate global și regional expune România la o tipologie nouă de agresiuni asimetrice, de tip război hibrid, în care dimensiunea apărării și securității prin cooperare dobândește un rol primordial. Astfel România devine un nod de legătură în proiectele de asigurare a securității pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, dar și un contribuitor de securitate în relația cu Orientul Mijlociu. Însuși președintele Trump a apreciat leadership-ul românesc și contribuția noastră pe teatrele de operații ”out of area”, amintind de sacrificiile soldaților români și americani. Totodată, România este al doilea furnizor de intelligence din cadrul NATO, un aspect ce nu îl putem neglija, îndeplinind de fapt prima funcție fundamentală, cea de cunoaștere în realizarea securității și apărării. Aceste atuuri sunt rezultatul unor angajamente ferme asumate de țara noastră, combinate cu interesul direct al României de a asigura stabilitate în spațiul Mării Negre și în vecinătate. De mai mult de zece ani, România realizează schimburi de informații de primă clasă cu Statele Unite în materie de combaterea terorismului și a neproliferării armelor de distrugere în masă. Desigur că toate aceste demersuri și mesaje politice comune pot expune România la riscuri de terorism; dar când nu am fost expuși sau, poate merită să ne gândim, în care dintre situații am fi mai vulnerabil? O altă dimensiune a războiului hibrid este dată de existența războiului informațional la care suntem expuși, la acțiuni subversive și vectori de influență propagandistică, venite dinspre răsărit, care încearcă de decredibilizeze instituțiile Uniunii Europene și NATO. Cu toate acestea, societatea românească afișează în mare parte o percepție favorabilă față de valorile euroatlantice și conștientizează însemnătatea unui spațiu democratic.

Au înțeles cetățenii români care sunt responsabilitățile noastre în calitate de membru al Alianței? Iată un aspect pe care trebuie să-l înțeleagă, în realitate, fiecare cetățean român sau fiecare cetățean al unui stat membru NATO, și anume că noi suntem NATO (#WeAreNATO). Nu ne mai aflăm în situația de a întinde mâna, noi nu mai așteptăm neapărat ca alții să rezolve probleme pentru noi, trebuie să demonstrăm ferm că se poate conta pe România, la fel ca și în cazul celorlalte state aliate, așadar beneficiem atât de garanții de securitate cât și de responsabilități și angajamente comune. Participăm în cadrul unui sistem interconectat și profund interdependent al statelor democratice, care se bazează pe cooperare. La origini, NATO s-a născut ca un mesaj politic, și mai apoi a dezvoltat capacități militare pentru a securiza un spațiu al democrațiilor occidentale, aceasta este logica genetică a organizației. Deciziile în cadrul Alianței se iau cu suport unanim de voturi, este suficient ca un singur membru NATO să folosească dreptul de veto și astfel este împiedicată o procedură de aprobare, ceea ce presupune că eforturile pentru consens politic, consultările intense primează în fața măsurilor cu caracter militar. Caracterul legitim al intervențiilor alianței este dat de însuși suportul democratic pentru luarea deciziilor. Vizita curentă ne indică faptul că la nivelul palierelor decizionale ierarhice românești a fost înțeles și integrat acest tip de cultură și asumare strategică, iar efortul nostru demonstrează, după 20 de ani, că suntem un partener predictibil pentru Statele Unite ale Americii. Meritul vizitei se datorează unui aparat integrat de lucru româno-american și se cuvine pe deplin apreciată compatibilitatea și performanța acestuia.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro