La singurul restaurant din Biertan, birjar!

Dacă sunteți într-un mic turneu pe la bisericile fortificate din zonă ori de veți merge să vizitați zona superbă a Biertanului, nu e musai să vă luați de-ale gurii cu voi, de vă permite buzunarul. Căci în micul sătuc al Biertanului, chiar la poalele bisericii fortificate, sunt gata să vă încaseze banii singurii ospătari de pe o rază de mulți kilometri.

Unglerus, după cum e numele restaurantului cu pensiune, mai are și adaosul de ”restaurant medieval”. Adaosul se datorează, cel mai probabil, modului în care cei care dețin localul au înțeles să decoreze interiorul: pe toți pereții sunt atârnate replici ale unor arme care aduc a medieval, plus câteva tablouri cu domnițe sau scene de luptă. Tot înăuntru predomină lemnul masiv în „croiala“ meselor și a scaunelor cu spătar înalt. În duminica în care am ajuns noi la Unglerus era cald și frumos afară, așa că am preferat terasa. Și deși restaurantul e la sat, terasa este mai mică decât interiorul: trei mese, atâta numără terasa amenajată în curtea clădirii ce adăpostește restaurantul. Locul curat, băile – asemenea.

Pe ceva muzică neutră de fundal, meniul ne-a fost adus într-un timp decent. Lista mâncărurile pe care le poți degusta la Unglerus nu e lungă. Nici foarte variată și nici sofisticată. Veți găsi la specialitățile casei tochituri (la 40 de lei bucata), gulaș (46 de lei farfuria) sau platouri cu tot felul de „cărneturi“ (65 de lei platoul cu aproape un kilogram de încărcătură). Dar poți alege și o salată caprese (16 lei) ori una de crudități cu piept de pui (22 de lei porția). Ciorbele sunt cele clasice din restaurantele de pe la noi, adică de legume, țărănească de văcuță, de fasole cu afumătură sau de porc cu tarhon (la 12 lei farfuria). Mai găsiți și vreo două feluri de paste, plus câteva metode de a prăji la grătar porcul ori puiul. În fine, meniul mai include vreo câteva feluri comune de a pregăti păstrăvul, șalăul ori somonul, plus clasicele ”preparate calde”: ficăței, șnițele ori pui gorgonzola.

Dar pentru că are și o ușoară tentă săsească, am ales de la Unglerus o ciorbă Brodenlaven, după care am cerut să îmi fie adusă o ”tochitură a domniței”. Fiind însoțit de copil și fiind în zi de sfârșit de săptămână, pentru el n-am avut cum a cere altceva decât un șnițel din piept de pui însoțit de cartofi pai (cei care nu au copii încă nu vor înțelege efectul miraculos al cartofilor pai).

Deși pe fiecare pagină a meniului scrie să avem înțelegere față de echipa de la bucătărie care ne va pregăti proaspăt fiecare comandă și care, astfel, va avea nevoie de o jumătate de oră, atât ciorba cât și șnițelele progeniturii au fost aduse în decurs de vreo zece minute și nu mai mult. La șnițele (deși nu e mare filozofie, dar am mai întâlnit restaurante care nici asta nu puteau prepara decent), copilul mi-a confirmat printre îmbucături că totul e în regulă. După cum a golit farfuria, nu am avut cum să nu îi dau crezare.

 

Ciorba săsească ce mi-a fost adusă în față a fost, însă, o surpriză, în ciuda aparentei grăsimi îmbelșugate ce plutea la suprafață. A venit în ditamai blidul, iar gustul chiar a fost unul cât se poate de așezat, în care simplele bucăți de cartofi s-au legat extrem de bine cu bucățile mari din carne de porc fiind folosit ceva amidon, niscaiva smântână și, pentru arome, câteva foi de dafin. Pe lângă faptul că era multă, ciorba s-a dovedit a fi și foarte sățioasă, mai ales că a fost însoțită de pâine neagră, de-a locului. Cu toate acestea nu m-am lăsat până nu am frecat lingura de fundul farfuriei, cu riscul de a nu mă mai putea bucura pe deplin de felul principal.

La care, recunosc, porneam cu o prejudecată. Adică, ce putea fi deosebit la o tochitură, în care niște bucăți de pui sunt întinse prin sos de smântână, alături de două mămăligi? În primul rând, deosebit a fost că iarăși porția a fost una mai mult decât generoasă. Și oricât m-am temut eu că și la Biertan sosul de smântână e un sos grețos, s-a dovedit că am pornit cu prejudecăți greșite împotriva doamnelor din bucătăria de la Unglerus. Tochitura s-a dovedit ușoară ca un fulg de păpădie purtat de o adiere la început de iunie. Singurul motiv pentru care nu am reușit să ciopârțesc mai nimic din farfuria respectivă a fost faptul că, la propriu, m-am săturat din ciorba săsească.

La final am mai băut o cafea și am cerut nota. Iar aici ajungem la discuția de la început, dacă mergând la Biertan merită sau nu să vă luați merinde cu voi. Pentru că la Unglerus nu e deloc ieftin, prețurile concurând cu cele din centrul Sibiului (să fie „de vină“ faptul că și în Biertan majoritatea turiștilor sunt străini?). Noi am plătit pentru prânzul de la poalele bisericii fortificate 97 de lei. 12 lei a costat ciorba Brodenlaven, alți 40 de lei ne-au fost ceruți pentru tochitură, iar șnițelul de pui cu o garnitură de cartofi pai a mai adăugat notei alți 30 de lei (din care opt au fost pentru cartofi). Pentru o sticlă de trei sferturi cu apă am mai plătit nouă lei, pentru cafea – cinci lei, iar ultimul leu de pe nota de plată a fost pentru cele câteva felii de pâine aduse la ciorbă.

Ungle duci tu, mielule?

 

Dacă ești în căutarea unui loc de muncă sau dacă vrei un job mai bun pe turnulsfatului.ro/locuridemunca ai de unde alege. Continental, Wenglor, Stefanini, Takata, Gnoato Est, RSK Development, Arvato Bartelsmann, Fântânița Haiducului, Harting, Unimat, Compa, Harley Burger, Soma, Kulinarium, Expertarom, Astra Film, Hilton, Flaro, SmileCredit, Carrefour, Donuterie, Standard 8, Einstein și alții angajează acum.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi