Sâmbătă,
19.06.2021
Ploi Scurte
Acum
22°C

Cască ochii și ferește-te de câini. Experiența unei ture pe Valea Hârtibaciului

Cască ochii și ferește-te de câini. Experiența unei ture pe Valea Hârtibaciului

Valea Hârtibaciului este, poate, cea mai idilică parte a Sibiului. Sate aproape neatinse de spiritul orășenesc, dealuri și văi cât vezi cu ochii, nu toate cultivate, că așa-i la noi, maci pe marginea drumului, bivoli și oi în depărtare. Bonus, cetățile fortificate, fiecare cu povestea sa de dezrădăcinare. Pare o idee nemaipomenită să simți toate astea în ritm încet, dând la pedale. Înainte să faceți ca noi, citiți mai bine asta. Am făcut deja toate greșelile pe care le puteați face.

20068144_10213761796983506_1185034374_n

Greșeala 1. Ora de vârf

Ni s-a părut ideal să plecăm la 7.30 dimineața din oraș, când nici căldura nu e atât de dogoritoare. Am ajuns în Dealul Dăii la ora 8 și ne chinuiam să auzim legendarul sunet al greierilor ascunși în florile de câmp. N-aveam cum, era un trafic greu infernal. Basculante, camioane, Dacii fără tobă, Jeepuri cu emisii astronomice, toate au trecut razant pe lângă noi, ba unele și cu sunet susținut de claxoane. Căci, pentru unii șoferi, prioritatea biciclistului aflat în trafic în fața sa este o scorneală dintre ale lui Soroș. La noi, pe drumurile patriei noastre, tot biciclistul trebuie să sară în șanț când vine basculanta. Orice novice o știe - sau dacă n-o știe, n-are decât să o încerce pe pielea lui.

20045949_10213761798383541_354413483_n

Salvarea. Drum lăturalnic

A părut o idee foarte bună să părăsim drumul principal și să facem dreapta prin Cornățel, spre Nucet și, mai departe, către Săcădate. Drumul este excelent, recent renovat și ireal de puțin circulat. Poți face liniștit și opturi pe șosea.

Nucetul este un sătuc care merită și el vizitat, pur și simplu pentru liniștea și vechiul din el. Pauze lungi și baterie suficientă pentru sutele de fotografii, de asta aveți nevoie pe această porțiune.

20120665_10213761799063558_1248029912_n

Greșeala 2. Garda jos

Ne-am lăsat furați de peisaj, iar pauza prelungită din vârful unui deal era cât pe-aci să se transforme într-o paucă mult mai lungă. De spitalizare.

De nicăieri, în fața, spatele, stânga și dreapta noastră au apărut câțiva câini ciobănești. La rece, să fi tot fost vreo șase, dar nouă ni s-au părut un batalion. Un batalion din ăla bine antrenat, cu ordine precise: ucideți inamicul. Inamicul fiind pulpele noastre.

Colegul de tură, mai trecut prin viață, zice: "Trebuie să-i domini, să-i privești în ochi". Bine, dar cu ăștia din spate ce fac?!

20067807_10213761799623572_669097450_n

Salvarea. Ciobanul

Probabil că acum am fi scris de-a latul, de pe patul de suferință, dacă, într-un final, ciobanul aferent oilor și câinilor deopotrivă n-ar fi intervenit. "Nuooo, că nu fac nimic. Marș, mă. Numa' așa, latră, da nu mușcă. Du-te, mă. Maaaaarș! Maaaarș, măăăăă!!!", urla ciobanul, deși unuia dintre simpaticii căței îi venea foarte greu să se despartă de ghiozdanul pe care îl lăsasem în iarbă.

Am scăpat cu bine și din asta și ne-am întors la dealurile noastre. O suprafaţă întinsă din Podişul Hârtibaciului a fost inclusă în aria de protecţie Situl Natura 2000. Asta înseamnă că vizitatorii găsesc aici natura aproape nealterată. Chiar și câmpurile cultivate au un farmec aparte în această zonă, unde toate orizonturile sunt linii curbe.

20045946_10213761796663498_1484699023_n

Greșeala 3. Prea puțin timp

Ne-am întors pe Valea Hârtibaciului, ca să facem un popas la Hosman, unde tare mult ne place Moara Veche, dar și biserica fortificată. Chiar și copiii care strigă după tine "Hello! Do you like Hosman?", convinși că numai niște turiști străini ar putea fi atât de cutezători încât să intre în satul lor pe bicicletă, cu aere de vacanță.

Ghizii recomandă ca turiștii să fie însoțiți în timpul turelor, mai ales dacă nu cunosc zona, pentru că multe dintre hărțile satelitare nu respectă întocmai traseele din teren. Sunt, totuși, și câteva marcaje după care bicicliștii se pot ghida, iar cele de cicloturism au litera C cu albastru marcată pe un fundal alb.

Ne-am abătut puțin de la traseu ca să ajungem la fortificația din Hosman. Ca în orice biserică veche săsească, dai de o poveste de care nu te-ai mai despărți, ai lua-o cu tine peste tot. Am parcat vehiculele pe două roți la umbră, în curtea Casei Parohiale, de unde ne-a preluat Ursula Stoll. Săsoaica, fugită cu familia, în Germania, încă de când avea 14 ani, este ghid, păzitor și purtător de chei. Vorbește într-o română învățată, dar uitată demult și pe care, acum, mintea și inima o scot dintr-un ungher prăfuit. "Aici s-a făcut viața mea. De aceea eu vreau să le spun pe oameni ce frumos a fost și ce au putut să facă înaintașii noștri. Ce au făcut? Cu foarte mic, din nimic, au făcut foarte mult, au făcut asta" - și arată spre zidurile fortificate, spre poarta înaltă și spre turnul care străjuiește și astăzi, după mai bine de 700 de ani.

Prea puțin timp am avut pentru minunăția asta de plimbare și ne-a părut rău. Am mai fi stat, mai ales după socata răcoroasă care ne-a îmbătat simțurile mai ceva ca o palincă.

20068448_10213761796263488_962828460_n

Salvarea. Cazare în Casa Parohială

Dacă faceți ca noi și ajungeți aici, nu trebuie să vă grăbiți. Puteți rămâne peste noapte, chiar în Casa Parohială. În schimbul unei donații, aveți o cameră cu geamuri mari spre grădină, în regim hostel. Sunt și băi curate, este și un living în care miroase a ștergare și a lemn vechi.

Situaţia rețelei de biserici fortificate cu valoare de unicat în patrimoniul european s-a înrăutăţit în unele sate, după emigrarea masivă a saşilor în Germania. A fost un fenomen care a cauzat dispariţia civilizaţiei săsești din Ardeal, veche de peste 800 de ani. Turismul sustenabil și cicloturismul este, însă, o șansă ca aceste monumente să fie ținute în continuare în viață.

Obligatoriu - sau musai, cum spun localnicii - îți vei dori să te întorci aici, tot pe bicicletă. Doar în viteză mică, în tihnă și adulmecând câmpurile de mentă sălbatică și socul înflorit poți cunoaște cu adevărat o zonă bogată în istorie, în gusturi și în oameni frumoși.

20132866_10213761797103509_1615214206_o

 

 

Comentarii

5 comentarii

Alexandru Grigore

Acum 3 ani

Drumul acesta l-am facut in 2013, superb! Insa, am fost urmarit de caini ciobanesti in prejma stanelor, claxonat maxim pe sosea, haituit de satenii din Cornatel fiindca nu le-am facut o poza in fata birtului. Frumoasa zona, pacat de experientele purgatorii! Felicitari jurnalistilor!
Raspunde

€€€€€€

Acum 3 ani

Zona e superba si istoria la fel, pacat de populatia actuala, o buna parte...stim noi care ! Cainii ??? Aia ataca si mocanita :) Mai e mult pana ne punem la punct, acum suntem la nivel de frumusete salbatica cu mici primejdii si multa istorie si arhitectura data spre uitare.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Gyuntar dela Ooy

Acum 3 ani

V-ati crezut "dulăi" mai pechinezilor? Traje-va-ti pe kuur p'in juriu' caszii!...
Raspunde

Smecher

Acum 3 ani

Ghiula si dulaii La cat de prost vorbesti si dupa cum te exprimi Cred ca esti unul din dulaii aia care au latrat. Cred ca te visai cu o pulpa de prospatura in gura ca in rest Pimesti doar fiertura de crumpene Auzu no bai bulaas de la boiiiiii
Raspunde

maria

Acum 3 ani

varianta buna (rog adminii publicarea acesteia) Din cauza cainilor se despart oameni, pe bune (uite link http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_415213/Evacuare-silita-ruda-de-gradul-1.html ) Tot din cauza unui caine, am fost amenintati cu evacuarea. Ghiciți de ce: pentru ca am lăsat poarta deschisă la curte. Acum, într-o nota ironica desigur, am facut si noi ce ne-a sfatuit d-na agent Panait de la Politia municipala Sibiu: 'sa nu fim fantome', caci fantomele sunt rele. Adica daca esti un om linistit și încerci să-ți vezi de problemele tale, ești politicos cu vecinii (timp de 10 ani cât am locuit acolo nu a știut nimeni ca noi suntem prin zona) nu e bine. In conditiile in care noi eram stresati, latrati zilnic, zi noapte, plus 'favoruri' din partea stăpânilor. Plus ca am facut sesizari la Poliția municipala Sibiu pentru tulburarea linistii publice, dar ce sa vezi in interpretarea ‘competentilor’ de la Sibiu 'cainele nu e obiect, instrument muzical, bla bla’, deci daca ai caine esti Dumnezeu pe pamant, nimeni nu-ti poate face nimic daca esti nesimtit si-ti asmuti cainele cu intentia de a deranja, nu ridici excrementele de pe caile de acces, pe unde se pressupune ca trec ceilalți (deși agenții Poliției locale Sibiu au văzut cu proprii ochi, nu au consemnat în nici un proces verbal ce au constatat la fata locului). Pe langa faptul ca vecinii cu pricina nu aveau acordul de la toti locatarii (așa cum prevede hot locala 210/2001), noi ‘fantomele infractoare’, cu 1 persoana cu dizabilitati in grija, cu probleme destul de grave de sanatate, a trebuit sa ne mutam. Da, să ne mutam, pentru ca am hotărât ca nu vrem să ne mai pierdem timpul cu niște nesimtiti aplaudati frenetic de ‘competenta’ autoritatilor locale si nationale, care cica ‘apara ordinea și linistea publica’. Asta pe langa faptul ca ne-am pus toata lumea in cap, desi nu am vrut decat un pic de liniște și evident, respectarea legii. Dar, cum am mai spus, ‘fantomele’ care au bun simt și încearcă să respecte niște norme de convietuire sociala, ca așa-i civilizat, plus ca nu aveam timp sa fim ‘sirene’ acustice, nu sunt bine vazute de Poliția municipala Sibiu. Deci sibieni, fiți zgomotoși, indrazniti cu tupeu, caci se pare ca nimeni nu are ce sa va facă. Evident Poliția locala le-a făcut și recomandări stăpânilor cu câinele: ‘pot sa facă cât zgomot vor atât timp cât nu se întâmpla intre orele 22-6’. Genial, nu? Prin părțile în care Garcea își folosește din când în când neuronul, adică în sectorul 1, in baza unei Hotarari locale stapanii care-si lasa cainii sa latre sunt amendati, considerandu-se ca ‘cainele produce disconfort fizic si psihic’, iar stapanii nu sunt considerati Dumnezeu pe pamant , ca in Sibiu. Ce să-i faci asa-i prin alte părți, așa ca am hotărât frumușel sa părăsim Sibiul. Noroc ca avem unde și cu ce :)) Mi-e mila de cei care nu-și pot permite o relocare, dar la sfaturile d-nei ag. Panait ar trebui să se manifeste ...cumva, caci altfel se considera ca nu existi, nu ai și tu o viața ‘valoare de valoare’ :))
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus