Miercuri,
20.10.2021
Cer Senin
Acum
6°C

Biserica Armenească din Dumbrăveni, readusă la viață. Sute de turiști au venit să-i sărbătorească hramul

Biserica Armenească din Dumbrăveni, readusă la viață. Sute de turiști au venit să-i sărbătorească hramul

15 august este ziua în care în fiecare an, armeni din toată țara se strâng la Dumbrăveni, la hramul celei mai mari biserici armenești din România. Oameni din Bucureşti, Gheorgheni, Târgu Mureş, Bacău, Botoşani, Constanţa  au invadat Dumbrăveniul pentru a participa la sărbătoarea devenită a întregii comunități. Slujba a fost oficiată şi în acest an de Msgr. Szakács Endre, preotul paroh al Catedralei Armeneşti din Gherla, alături de un sobor de preoţi din care a făcut parte şi Arhiepiscopul Romano-Catolic de Alba Iulia, dr. Jakubinyi György. Cuvântul Domnului a fost rostit de preotul paroh al Bisericii Armeneşti din oraşul Gheorgheni (Harghita), Gál Hunor. În cadrul slujbei au cântat corul Catedralei Armeneşti din Gherla şi al Bisericii Romano-Catolice din Mediaş, scrie ziarul Făclia, care apare în Gherla.

DSCF6917

Catedrala a fost construită în periada 1766 – 1791 de către arhitectul clujean Francisc Gindtner (Kinther), originar din Praga, la lucrări mai contribuind zidarul Iacob Marini, dulgherul Antal Überlacher din Cluj, arămarul Ioan Steller şi pictorul Albert Csávási din Vinţu de Jos. O parte din banii necesari construcției, respectiv 6000 de forinți au fost donați chiar de împărăteasa Maria Tereza. Interiorul bisericii era mobilat în mare parte de Simon Hoffmayer şi atelierul lui, la sfârşitul secolului al XVIII-lea unul dintre cei mai importanţi sculptori baroci ai Transilvaniei. Pictura de ulei reprezentând pe Sfânta Elisabeta de pe altarul principal a fost pictată de Mátyás Veress în 1787. Inaugurarea a avut loc în data de 28 iunie 1791, edificiul fiind sfințit de către episcopul Ignaţiu Batthyány. Tot atunci biserica a primit și hramul Sfintei Elisabeta. În urma unei furtuni foarte puternice, în anul 1927 unul dintre două turnuri ale bisericii s-a prăbușit, el nemaifiind niciodată reconstruit. În anul 1997, în sacristia bisericii a fost descoperită inima mumificată a a preotului Avedik Lukacs (1847-1909), autorul monografiei în limba maghiară a oraşului.

Foto: Ziarul Făclia

Despre biserica armenească s-a mai scris aici:

http://www.turnulsfatului.ro/2014/12/08/monument-istoric-transformat-din-obiectiv-turistic-in-pericol-public/

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus