Schimbarea la față a Sibiului. Ce are în plus Calea Dumbrăvii față de celelalte artere „modificate“ prin PUG?

Prin Planul urbanistic general al Sibiului, adoptat în 2011, administrația locală a decis să permită creșterea regimului de înălțime pe patru din principalele artere de acces în Sibiu: str. Ștefan cel Mare, bulevardul Vasile Milea, Calea Dumbrăvii și Calea Turnișorului. Noul PUG, cu alte cuvinte, permite demolarea caselor existente și înlocuirea acestora cu blocuri care să aibă patru niveluri supraterane, plus un al cincilea, retras. La șase ani de la modificarea PUG-ului, singura arteră unde are loc reconversia imobiliară este Calea Dumbrăvii.

De acum trei ani, prin birourile Primăriei Sibiu au început să circule tot mai multe documentații urbanistice pentru construirea unor noi clădiri în virtutea prevederilor noului PUG pentru arterele mai sus amintite. De la stadiul de documentație, la cel de șantier, au ajuns însă în special proiectele care vizau Calea Dumbrăvii, unde în prezent se lucrează la patru noi blocuri cu locuințe și parter comercial. Pentru bd. Vasile Milea doar Tiberiu Țânț, fostul șef al DPC, a reușit să treacă proiectul unui nou hotel vizavi de Premier, în timp ce pe Ștefan cel Mare, la fel, numărul proiectelor imobiliare care să profite de noul PUG au fost extrem de reduse ca și număr.

Parcul și vecinii

Arhitectul Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Sibiu – Vâlcea, arată că interesul pentru Calea Dumbrăvii exista înainte de modificarea PUG-ului. „Pe Calea Dumbrăvii a existat o presiune pentru o dezvoltare în acest sens, cu sediul Sobis, clădirea Prima și alte clădiri de birouri. Deci și înainte de noul PUG existau precedente. Iar asta cred că a atras atenția dezvoltatorilor“, alege Alexandru Găvozdea din mai multele explicații care ar putea exista.

El mai aduce în discuție și caracteristicile zonei, atât insula verde din apropiere, cât și calitatea locuitorilor din zonă. „Pe de altă parte, cu siguranță în ecuație intră și proximitatea parcului, zona având un statut mai bun, o calitate a vieții mai bună decât cea pe Ștefan cel Mare, o reprezentare mai bună la nivel de oraș. Casele din cartierele dintre Ștefan cel Mare și Vasile Milea au fost construite nu tocmai pentru oameni foarte înstăriți, pe când în zona Căii Dumbrăvii avem de-a face cu o dezvoltare mai generoasă. Poate contează și apropierea de Centrul de afaceri, de birouri și alte funcțiuni apropiate din zona Victoriei – Zaharia Boiu“, apreciază arhitectul. El mai arată că și apropierea de o ieșire din Sibiu către alte zone liniștite (Cisnădioara, Pădurea Dumbrava, Păltiniș) este un factor care ridică nivelul Căii Dumbrăvii, fapt corelat cu un trafic rutier mai redus decât pe celelalte artere.

Același motiv al traficului rutier este invocat și de arhitectul Gabriel Roșca, cel care a condus OAR Sibiu – Vâlcea în perioada construirii actualului PUG al oralului. „Cred că un prim motiv al diferențelor este dat de traficul auto. Nu poți compara traficul de pe Vasile Milea, cu cel de pe Calea Dumbrăvii. În plus, pe Milea trebuie avută în vedere și structura proprietăților“, mai spune Gabriel Roșca, cu referire la clădirile publice și private cu regim mai mare de înălțime pe bulevardul care face legătura cu Șelimbărul.

1.300 de euro un metru pătrat

 Virgil Popa este fostul viceprimar al Sibiului, iar înainte de această poziție (ca și acum) activa și în domeniul investițiilor imobiliare. Și el conchide că unul din motivele pentru care Calea Dumbrăvii este mai curtată de investitori poate fi proximitatea parcului Sub Arini. „Pe Vasile Milea au fost două sau trei proiecte, dar acolo sunt mult mai puține deoarece o bună parte din frontul de la stradă este ocupat de unități militare, pe cealaltă parte mai sunt și blocuri. În ceea ce privește interesul pentru Calea Dumbrăvii, și apropierea de parc, de Sub Arini, ar putea fi o explicație“, este de părere Virgil Popa.

Aprecierea de care se bucură zona Căii Dumbrăvii se traduce și în bani. „Tot ceea ce se construiește la ora actuală pe Calea Dumbrăvii sunt blocuri de apartamente, cu parter comercial. Iar din datele pe care le deținem, apartamentele se vând acolo cu 1.300 de euro, pentru un finisaj «la gri». În restul orașului, în zonele bune cele mai mari prețuri sunt de 850 de euro pe metru pătrat. Prin aceste prețuri se selectează în continuare viitorii locuitori ai zonei, pentru că nu oricine își permite să plătească banii aceștia. Iar zona parcului Sub Arini este foarte solicitată, după cum a fost și cazul proiectului Arsenal Residence, de pe bulevardul Victoriei, proiect care însă nu s-a mai realizat din alte motive. În zona parcului, înaintea crizei din 2009, prețurile terenurilor au ajuns până la 2.000 de euro pe metru pătrat“, declară pentru Turnul Sfatului un agent imobiliar, care a preferat să nu își facă public numele.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro