Interlopului Ioan Clămparu i-au fost contopite toate pedepsele. El a cerut 11 ani, instanța l-a condamnat la 25

Condamnat de Tribunalul Sibiu la 11 ani și opt luni de închisoare, în urmă cu trei ani, Ioan Clămparu – unul dintre cei mai temuți interlopi români – a fost condamnat în cursul zilei de luni la 25 de ani de închisoare cu executare și la plata unei amenzi în valoare de 50.000 de lei. Clămparu a primit această pedeapsă într-un proces tot de el deschis, în primăvara acestui an, proces prin care solicita contopirea pedepsei primită la Sibiu, cu cea de 20 de ani de închisoare, aplicată de instanțele din Spania.

În cadrul procesului de pe rolul Tribunalului Alba, Clămparu a solicitat ca pedeapsa care să îi fie aplicată să fie cea de 11 ani și opt luni. Situația lui în cadrul procesului a căpătat o cu totul altă direcție nu doar solicitării procurorilor, de a-i fi aplicată pedeapsa de 20 de ani, ci mai ales după ce s-a descoperit că interlopul proxenet mai avea o condamnare de 18 ani de închisoare și 45.000 de euro amendă, dată în 2008 de Tribunalul Milano (Italia). ”Constată că infracţiunile pentru care petentului i-au fost aplicate pedepse prin sentinţa penală nr. 94/2014 a Tribunalului Sibiu, prin sentinţa penală nr. 74/2012 pronunţată de Audienţa provincială – Secţia a treia din Madrid, Spania (recunoscută prin sentinţa penală nr. 124/2014 a Curţii de apel Bacău) şi prin sentinţa penală pronunţată la data de 21.06.2007 de Tribunalul Milano - Italia sunt concurente potrivit art. 33 lit. a) C.pen. din 1969, fiind săvârşite mai înainte de a se fi pronunţat o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele. În baza art. 36 C.pen. din 1969 contopeşte pedepsele stabilite prin sentinţa penală nr. 94/2014 a Tribunalului Sibiu, sentinţa penală nr. 74/2012 pronunţată de Audienţa provincială – Secţia a treia din Madrid, Spania (recunoscută prin sentinţa penală nr. 124/2014 a Curţii de apel Bacău) şi sentinţa penală pronunţată la data de 21.06.2007 de Tribunalul Milano - Italia şi aplică condamnatului pedeapsa de 20 ani închisoare pe care o majorează cu 5 ani, condamnatul urmând a executa pedeapsa de 25 ani închisoare, la care se adaugă amenda de 50.000 lei”, a hotărât Tribunalul Alba, în cursul zilei de luni. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

Prins de Interpol după ce a obținut milioane de dolari

Ioan Clămparu, condamnat în lipsă la 13 ani de detenţie şi căutat de autorităţile judiciare române timp de opt ani, a fost prins în Spania, în luna septembrie 2011. Ioan Clămparu, deferit justiţiei în lipsă de către Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT), a intrat în custodia autorităţilor din Madrid, el fiind prins în urma unei ample acţiuni de filaj.

Grupul condus de Ioan Clămparu a strâns, din activităţi de crimă organizată, sume totalizând milioane de dolari, bani folosiţi şi pentru a determina stoparea amplei anchete declanşate împotriva reţelei de crimă organizată coordonată de el, se arată în rechizitoriul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) din cadrul Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul lunii iulie 2011, peste o sută de persoane au fost arestate în cadrul unei operaţiuni globale de amploare a Interpol, supranumită Infra-Red, ce îi vizează pe unii din cei mai periculoşi fugari ai lumii, pe lista de căutări fiind şi românul Ioan Clămparu, suspectat de trafic de persoane.

Anchetatorii au vizat 29 de ţări şi 450 de persoane suspectate de infracţiuni precum crime, pedofilie sau trafic de droguri.

Românul Ioan Clămparu – considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri mafioţi – s-a aflat pe lista celor mai căutaţi 26 de infractori, fiind bănuit că ar avea legături cu cluburi şi hoteluri din Marea Britanie. Era acuzat că a obligat peste o sută de femei să se prostitueze în Spania. Poliţia spunea că el are legături cu cluburi de noapte şi hoteluri din Marea Britanie şi Irlanda.

În ianuarie 2006, cazul Clămparu a fost dat de preşedintele României, Traian Băsescu, drept exemplul de eşec în combaterea criminalităţii.

Traian Băsescu susţinea că în cazul Ioan Clămparu trei state europene au atenţionat asupra deficienţelor de colaborare în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere. "Lucrăm în echipă pe criminalitate transfrontalieră – cazul de care vă spun implică patru ţări. Se procedează la arestarea simultană a infractorilor şi voi îi puneţi în libertate. Aţi stricat toată operaţiunea în cele patru ţări!", afirma preşedintele Băsescu, la o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, din 11 ianuarie 2006.

Ioan Clămparu a fost judecat, în lipsă, pentru iniţiere şi constituire a unui grup criminal organizat în scopul comiterii unor infracţiuni grave – una dintre cele mai grave infracţiuni prevăzute de legislaţia română – şi de proxenetism.

Membri ai filierei conduse de Clămparu au fost prinşi şi arestaţi în România, Spania, Italia şi Cehia, în vreme ce el a fost dat în urmărire internaţională din martie 2003.

Fostul procurorul general al României, Ilie Botoş, îl indica pe Ioan Clămparu drept lider al unei reţele de crimă organizată pe relaţia Spania. El susţinea că Ioan Clămparu are legătură cu gruparea condusă de fraţii Vasile şi Ion Balint (zişi Sile şi Nuţu Cămătaru) şi, respectiv, cu Silviu Dudiţă (Fluturică) – arestaţi şi condamnaţi pentru mai multe infracţiuni cu violenţă.

Tribunalul Sibiu a pronunţat, în 20 iunie 2008, o sentinţă de condamnare a opt inculpaţi – membri ai clanului condus de Ioan Clămparu – pentru comiterea în principal a unor infracţiuni de trafic de persoane, constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat având drept scop comiterea de infracţiuni grave, proxenetism, spălare de bani, la pedepse cu închisoarea cuprinse între cinci ani şi nouă ani şi şase luni. Avocaţii celor opt au făcut apel, care s-a înregistrat în septembrie 2008.

Pedepsele au fost majorate la Curtea de Apel Alba Iulia, aceastea variind între cinci şi 13 ani. În 12 martie 2010, Ioan Clămparu a primit o pedeapsă de 13 ani de detenţie, el fiind dat în urmărire de poliţiştii români.

În 23 februarie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât definitiv menţinerea pedepselor dated e Curtea de Apel Alba Iulia, astfel că Ioan Clămparu a rămas cu pedeapsa de 13 ani de detenţie.

După şapte luni, în 22 septembrie 2011, autorităţile spaniole l-ar arestat pe Clămparu în Spania, iar în februarie 2012 deja a fost condamnat la 30 de ani de închisoare de către prima instanţă, în Madrid.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).