Ieșit la pensie zilele trecute, după 12 ani la conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu, Francisc Szombatfalvi-Török a avut o ultimă preocupare în funcție: în condițiile în care Sibiul - și România în general, se confruntă cu o criză a forței de muncă, câți sibieni refuză să muncească? Ce rezerve are județul nostru și cum pot fi convinși oamenii să aleagă un job din multitudinea care li se oferă?
Datele Institutului Național de Statistică arată că județul Sibiu se află pe locul 5 în țară din punct de vedere al numărului de salariați raportat la numărul total populației aptă de muncă. Procentul de 68% ne plasează la doar trei puncte procentuale în spatele județelor Timiș și Brașov, însă departe de ce se întâmplă în București sau Ilfov, unde se ajunge la 86%. Media la nivel național este de doar 55%, aceasta fiind o explicație pentru numărul mare de vâlceni, mureșeni, hunedoreni sau moldoveni care aleg să se mute la Sibiu în ultimii ani.
”Sibiul se află într-un trend permanent de creștere , atât din punct de vedere al numărului de angajați, cât și al numărului de angajatori”, spune Francisc Török. Această creștere economică este acum frânată de lipsa forței de muncă, iar prima zonă din care ar putea ieși la lumină este cea a asistenței sociale.
Cifrele arată că sunt cel puțin 4600 de asistați sociali în județul Sibiu, doar pe venitul minim garantat. Aspect care reflectă atitudinea generală față de muncă.
”Cea mai apăsătoare problemă la ora actuală, zic eu, este cea a familiei. Familia nu se ocupă de societatea centrată pe muncă, dar în măsura în care are un avantaj caută să profite de el. Ca să dau un exemplu, dacă într-o familie există o persoană cu handicap, familia o ascunde, o folosește doar pentru drepturi și nu o aduce în zona muncii. Acea persoană nu poate câștiga demnitatea de a fi util. Aici este o categorie care ar putea fi adusă în zona muncii. O alată categorie este a celor instituționalizați și care nu sunt într-o stare deosebit de gravă. Nu există preocupare acolo pentru a organiza posibilități de a efectua anumite munci. Așa ar crește și șansele de a își reveni acești oameni sau de a se menține pe un anumit palier. O altă problemă este cea a falșilor asistați sociali. În clipa în care am făcut studiul pe județul Sibiu am constata că 68% din dosarele de asistență socială erau între penibil și penal”, spune Török.
Demersul Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu a fost susținut de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, primării din județ și firme private.
Un alt sector care ascunde rezerve de forță de muncă este cel al muncii la negru. În primele șapte luni ale anului 2017 au fost depistate 106 persoane care lucrau la negru pentru 52 de angajatori. Inspectorii ITM au aplicat 47 amenzi contravenționale în valoare de 750.000 lei. Alți trei angajatori au fost depistați că au primit la muncă un număr de 32 persoane fără încheierea unui contract de muncă motiv pentru care a fost sesizat organul de urmărire penală. Scopul ar trebui să fie convingerea oamenilor să muncească legal, nu amenzile, crede Török.
”Amenzile sunt fără sens, majoritatea sunt transformate în instanțe în avertismente. Procentul de încasare a amenzilor este undeva la 35%. Ce este mai bine, să se de amenzi mici și multe sau amenzi mari și rare, dar care nu sunt luate în seamă?”, spune Török.
Studiul demarat de ITM Sibiu nu are rolul de a identifica un număr de oameni care pe urmă să primească oferte de angajare de la companii private ci de a atrage atenția asupra unei atitudini generale a societății față de muncă. Schimbarea nu poate veni de la București sau de la politicieni, ci ține de educația fiecăruia dintre noi. O analiză a Ziarului Financiar, publicată vara trecută, demonstra că doar 4,8 milioane dintr-un total de 8,8 milioane de persoane apte de muncă sunt salariate, astfel că România are o rezervă de 4 milioane de oameni care ar putea să lucreze. Dacă ar vrea.
”Niciodată în cei 12 ani la ITM nu a venit un politician sibian care să mă întrebe ce se întâmplă pe piața muncii. Asta denotă interesul pentru muncă”, a concluzionat Török.
”Așteptăm la gura statului, care e impotent, să vină să-și miște populația fiindcă la spiritul și cultura muncii nici Biserica nu-și face datoria, nici familia și nici societatea”- Francisc Szombatfalvi-Török.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Francisc Torok , ITM , locuri de muncă , Muncă Sibiu , Asistenţă Socială , Ziarului Financiar , Inspectoratului Teritorial , Francisc Szombatfalvi , La Agenţia Judeţeană , Direcția Generală , Protecția Copilului Sibiu , Inspecție Socială , Pentru Sibiu , Datele Institutului Național , Demersul Inspectoratului Terit
Vizualizari: 5026
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Ombladon
Acum 2 ore
Paganini
Acum 2 ore
Didulescu
Acum 2 ore
Mioara
Acum 2 ore
Andrei