Ține Sibiul curat! Cum să îți transformi deșeurile în îngrășământ (P)

În cadrul campaniei de conștientizare a importanței colectării selective a deșeurilor, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco Sibiu atrage atenția asupra beneficiilor transformării deșeurilor organice în compost.

Prin compostarea la domiciliu, sibienii participă la reducerea prețului plătit de comunitatea locală pentru transportul și depozitarea gunoiului, se arată într-o broșură realizată de Adriana Morariu și Dumitru Ungureanu în colaborare cu Clubul ecologic BIOS, în cadrul unui proiect finanțat de Guvernul Norvegiei. "Sunt două motive pentru care am transforma deșeurile organice din gospodărie în compost: fie din respect pentru natură, pentru scăderea cantității de deșeuri, fie pentru că ne interesează ca pământul din grădină să fie bogat, fertil și să obținem plante sănătoase", se arată în broșura respectivă. Una din concluziile autorilor este aceea că datorită substanțelor nutritive pe care le conține, compostul este cel mai bun îngrășământ pentru plantele cultivate în propria gospodărie, deoarece nu conține adaosuri de substanțe chimice. "Compostul se folosește pentru hrănirea pământului, nu a plantei. Dacă solul este bogat în nutrienți, planta se dezvoltă sănătos. Îngrășămintele chimice se aplică pentru plante și acționează asemenea steroizilor, producând plante nenaturale și sărăcind solul", se mai arată în broșura cu numele "Compostarea la domiciliu".

Corect selectat și depozitat în pubelele maro, deșeul biodegradabil este transformat în stația de la Șura Mică în compost, care - mai apoi - este valorificat. Banii obținuți din valorificarea acestui compost devin venit la bugetele locale, fiind utilizate pentru achitarea costurilor de colectare, transport și selectare a celorlalte tipuri de deșeuri.

Sunt bune pentru compost: - resturi din grădină - iarbă cosită, frunziș, buruieni, plante uscate, crengi uscate; - resturi vegetale din bucătărie; - compost finalizat, resturi de la animale, pământ, rumeguș; - hârtie simplă, carton, păr, pene etc.

Nu sunt bune pentru compost: - resturi de mâncare gătită; - plante bolnave; - fructe sau coji de fructe exotice; - animale moarte, oase, carne putrezită; - excremente de câine sau pisică; - sticlă, ceramică, pietre, metal, plastic ori cauciuc; - cenușa de orice fel, praful din aspirator; - hârtie cerată, hârtie tipărită color; - chimicale.

Cum procedați pentru a obține compostul

Broșura întocmită de Agenția de protecție a mediului Sibiu îndeamnă sibienii de la case să pună în stația de compost doar iarba veștedă sau amestecată cu alte materiale, precum frunzișul veșted, resturile de la gardurile vii ori pământ. Resturile lemnoase trebuie mărunțite, iar recomandarea specialiștilor este ca buruienile aflate în perioada de germinație, când sunt pline de semințe, să nu fie adăugate la compost. Gunoiul de la animalele mici, precum păsările de curte ori iepurii de casă, trebuie bine amestecat cu celelalte materiale adăugate în stația de compost. "Cu cât cartonul este mai grosier, mai puțin prelucrat, cu atât este mai bine pentru compost, deoarece pentru producerea lui nu au fost folosite prea multe materiale de adaos ce ar putea avea efecte negative asupra solului. Hârtia și cartonul se compostează foarte bine, dar numai dacă sunt tăiate sau înmuiate și apoi amestecate bine cu restul materialelor din grădină", mai sfătuiesc specialiștii.

Aceștia arată că procesul biologic de descompunere, în urma căruia rezultă compostul, este influențat pozitiv de compoziție, gradul de mărunțire a deșeurilor, apa, aerul și căldura. "Compostul trebuie să fie umed, asemenea unui burete stors. Dacă plouă prea mult, grămada de compost trebuie acoperită, dacă este secetă, amestecul trebuie udat. Când adăugați câte un strat nou de deșeuri e bine ca după ce-l amestecați puțin în grămadă să-l și udați ușor", sfătuiesc reprezentanții Agenției. De altfel, straturile superioare ale grămezii de deșeuri pentru compost trebuie amestecate aproximativ o dată pe săptămână pentru a asigura circulația aerului. Lipsa acestuia duce la putrezirea compostului și la degajarea de mirosuri neplăcute. Când conținutul de aer și apă este optim, activitatea de descompunere pe care o realizează microorganismele încălzește compostul, iar temperatura maximă atinsă de deșeurile corect gestionate este de 70 de grade Celsius. "Dacă nu se atinge această temperatură este probabilă apariția agenților patogeni. Depășirea temperaturii maxime duce la afectarea microorganismelor care descompun deșeurile și există riscul de autoaprindere. Este un semn că amestecul are un conținut prea mare de azot și este prea umed", se mai arată în broșura Agenției.

Utilizarea a ceea ce a fost cândva deșeu

Această creștere a temperaturii se înregistrează în primele două săptămâni de la demararea procesului de compostare. "În următoarele două săptămâni temperatura scade în continuare până la 40 de grade Celsius și în a doua lună până la 20 de grade Celsius. În această etapă, amestecul a devenit compost proaspăt. El trebuie scos, amestecat, afânat și lăsat la maturare încă 30 de zile. Dacă temperatura rămâne constantă, mirosul este plăcut, consistența și culoarea sunt asemănătoare humusului de pădure și nu se văd cu ochiul liber insecte, atunci compostul este copt. El poate fi cernut și folosit. Particulele mai grunjoase, ce rămân în sită, sunt utile la o nouă grămadă de compost", mai arată specialiștii sibieni.

Compostul este recomandat a fi utilizat, în grădini, în special primăvara devreme. Același material care poate fi produs în propria gospodărie este recomandat cu încredere pentru culturile de căpșuni, castraveți, pepeni roșii sau alte legume, dar și pentru cultivarea ciupercilor. Amestecat cu nisip și pământ (câte o treime din fiecare), compostul poate fi utilizat pentru ghivecele de flori.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi