Din același an cu județul Sibiu. Hermannstädter Zeitung împlinește 50 de ani

Singurul săptămânal din România publicat în limba germană - Hermannstädter Zeitung - împlinește 50 de ani. Editarea lui de la Sibiu este legată de apariția județului.

Până la înființarea Hermannstädter Zeitung în 1968, odată cu reorganizarea administrativă a țării, comunitatea germană din România avea două ziare: Neuer Weg, editat de la București, și Volks Zeitung, pe zona Transilvania. "Noi sărbătorim 50 de ani de la noua ediție a ziarului, căci ediția princeps a Hermannstädter Zeitung a apărut în 3 ianuarie 1861. Această primă ediție, să îi spun așa, a continuat să apară până în 1906, când a avut loc o grevă a tipografilor", spune Beatrice Ungar, actualul redactor șef al publicației editată la Sibiu.

Până în 1944 erau câteva zeci de publicații în limba germană în oraș. Apoi, până în 1949, toate ziarele în limba germană au fost interzise de la a mai fi tipărite. După acel an, a apărut Neuer Weg, organ de presă al fostului Partid Muncitoresc, pe a cărui bază va fi construit Partidul Comunist.

În 1968, odată cu reforma administrativă a României, au apărut mai multe ziare în limba germană, unul în Timișoara, unul la Brașov și cel de la Sibiu - Hermannstädter Zeitung. Numele ziarului sibian avea să fie modificat, însă, în 1971. "Atunci, Ceaușescu a fost în China și au apărut "tezele din iunie", când s-a produs acea schimbare de direcție, iar din octombrie 1971 ziarul s-a numit "Die Woche" (Săptămâna) deoarece a fost interzisă folosirea toponimelor în limbile minorităților. Ziarul a apărut sub această denumire până pe 15 decembrie 1989. În 22 decembrie nu a mai apărut, a apărut a doua zi după ce Ceaușeștii au fost împușcați, pe 26 decembrie, când încă Sibiul părea sub asediu. Am scos ziarul de capul nostru", amintește Beatrice Ungar.

Primul număr al Hermannstädter Zeitung

Ea lucrează la Hermannstädter Zeitung din 1988 și își amintește de rolul decorativ pe care jurnaliștii îl aveau în acele vremuri. "Atunci scria Ceaușescu ziarul. Noi nu prea aveam treabă, eram vreo 22 de angajați care primeam textele gata traduse din București, prin telex. Noi trebuia să fim foarte atenți să nu se piardă din ziar vreun rând sau vreun paragraf. De la un ziar din București, în acea vreme, redactorul șef, șeful de tură și responsabilul de număr au fost închiși pentru că lipsea un alineat dintr-o cuvântare a lui Ceaușescu".

Redactori din liceu

În următorii ani, la apariția Hermannstädter Zeitung au pus umărul și zețarii din propriile tipografii și cei de la Tribuna și Rondul. Ziarul de limbă germană a ajuns să fie editat de Fundația on-profit care poartă numele publicației. Prin intermediul Forumului Democrat al Germanilor din România, Guvernul acordă o subvenție care acoperă aproximativ 50% din cheltuielile ziarului. Acum, redacția mai numără șapte persoane. "E greu să mai găsești jurnaliști de limbă germană. Cei care știu bine limba germană preferă să lucreze în companii, în industrie. Ori pleacă chiar în Germania. Dar am avut noroc cu faptul că din cei trei tineri reporteri, două fete au început să scrie încă din liceu. Cel de-al treilea s-a legat de noi încă de copil", amintește Beatrice Ungar.

Redacția Hermannstädter Zeitung: (rândul de jos, de la stânga la dreapta) Rodica Bărbat, secretar de redacție, Beatrice Ungar, redactor șef, Ruxandra Stănescu, redactor Rândul de sus: Werner Fink, Cynthia Pinter - redactori și Mariana Iliuț, curier. Din fotografie lipsește decanul de vârstă, fotoreporterul Fred Nuss

Reporter: Cât de ușor e să publici, în România, un ziar de nișă, dedicat unei minorități? Beatrice Ungar: Dacă avem în vedere ce se întâmplă în Europa, în România e cel mai ușor să susții un ziar dedicat unei minorități, având în vedere că sunt cofinanțate din bugetul de stat.

Au fost vreodată presiuni politice din cauza acestei cofinanțări? Nu. Doar înainte de 1990. Nici de la Forum nu pot spune că este vreo presiune. Deși ei sunt cei care ne ajută să obținem cofinanțarea.

Câți abonați are Hermannstädter Zeitung? Noi tipărim 2.000 de exemplare, ceea ce nu este mult. Dar proporția, totuși, este bună: când aveam 80.000 de etnici germani în județul Sibiu, aveam 8.000, maxim 9.000 de exemplare tiraj. Din cele 2.000 de exemplare tipărite azi, jumătate merg în străinătate.

Cu ce ajung în străinătate? Cu poșta. Noi pregătim fiecare ziar în plic, iar poștașul le duce direct la Tranzit.

Și ajung în timp util? Nu, dar nu e de vină Poșta Română. E vorba de circuitul internațional al corespondenței. Dar, totuși, pe vremuri, când se folosea diligența, dacă erau struniți cum trebuie caii, o scrisoare ajungea de la Sibiu la Viena într-o zi.

Fred Nuss, decanul de vârstă al Hermannstädter Zeitung

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).