Joi,
02.02.2023
Innorat
Acum
1°C

Ține Sibiul curat! Depozitează corect deșeurile biodegradabile (P)

Ține Sibiul curat! Depozitează corect deșeurile biodegradabile (P)

O dată cu venirea primăverii, cantitățile de deșeuri biodegradabile cresc în fiecare gospodărie, fie că e vorba de sibienii care locuiesc la case, fie de cei care locuiesc la bloc. ADI Eco îndeamnă sibienii să depoziteze aceste deșeuri în mod corect, în recipientele de culoare maro.

Corect selectat și depozitat în pubelele maro, deșeul biodegradabil este transformat în stația de la Șura Mică în compost, care – mai apoi – este valorificat. Banii obținuți din valorificarea acestui compost devin venit la bugetele locale, fiind utilizate pentru achitarea costurilor de colectare, transport și selectare a celorlalte tipuri de deșeuri, arată reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Eco Sibiu. „Orice alt deșeu care nu este biodegradabil și este aruncat în pubela sau containerul maro compromite întreg deșeul biodegradabil care a fost colectat corect“, spun reprezentanții ADI Eco Sibiu, asociație care reunește reprezentanții tuturor localităților din județ în cadrul proiectului de colectare selectivă.

Chestiunea deșeurilor biodegradabile este abordată diferit în municipiul Sibiu și, respectiv, celelalte localități în care este implementat, din noiembrie 2016, proiectul colectării selective. Astfel, locuitorii municipiului Sibiu trebuie să depoziteze deșeurile biodegradabile în recipientele de culoare maro (pubelele sau containerele maro), în timp ce sibienii din mediul rural sunt îndemnați să utilizeze deșeurile biodegradabile pentru a produce compost cu ajutorul compostoarelor individuale împărțite locuitorilor în cadrul proiectului de colectare selectivă.

Recipientele maro: pentru deșeurile biodegradabile

Reprezentanții ADI Eco Sibiu îndeamnă cetățenii să respecte munca celor implicați în proiectul colectării selective și, mai ales, munca celorlalți cetățeni care selectează în mod corect deșeurile biodegradabile și le depun în recipientele de culoare maro.
Deşeurile biodegradabile care se colectează în recipientele de culoare maro sunt: – resturi de fructe şi de legume proaspete sau gătite; – resturi de pâine şi cereale; – zaţ de cafea/resturi de ceai; – păr şi blană; – haine vechi din fibre naturale (lână, bumbac, mătase) mărunţite; – coji de ouă; – coji de nucă; – cenuşă de la sobe (când se arde numai lemn); – rumeguş, fân şi paie; – resturi vegetale din curte (frunze, crengi şi nuiele mărunţite, flori); – plante de casă; – bucăţi de lemn mărunţit; – ziare, hârtie, carton mărunţite, umede şi murdare.
Nu toate deșeurile care se degradează pot fi, însă, folosite pentru producerea compostului. Prin urmare, reprezentanții ADI Eco Sibiu atrag atenția asupra listei de deșeuri care nu trebuie aruncate în recipientele de culoare maro.
Următoarele deșeuri nu fac parte din categoria deșeurilor biodegradabile: – resturi de carne şi peşte, gătite sau proaspete; – resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză, iaurt, unt, frişcă); – ouă întregi; – grăsimi animale şi uleiuri vegetale (în cazul în care nu se colectează separat); – excremente ale animalelor de companie; – cenuşă de la sobe (dacă se ard şi cărbuni); – resturi vegetale din curte tratate cu pesticide; – lemn tratat sau vopsit.

Îngrășământ din deșeuri

“Dacă locuiești la casă, din deșeuri biodegradabile poți obține în propria gospodărie compost, un excelent îngrășământ pentru plantele din jurul casei și pentru pământul din grădină. Îți poți amenaja un țarc în grădină pentru depozitarea deșeurilor compostabile sau poți utiliza un recipient pentru compost. Aceste resturi sunt extrem de valoroase pentru cei care locuiesc în zona rurală şi periurbană şi au grădini sau livezi. Prin fabricarea compostului, acasă, se obține în mod gratuit un îngrăşământ natural 100%, cu foarte puţină bătaie de cap”, mai arată reprezentanții ADI Eco Sibiu.

Prin compostarea la domiciliu, sibienii participă la reducerea prețului plătit de comunitatea locală pentru transportul și depozitarea gunoiului, se arată într-o broșură realizată de Adriana Morariu și Dumitru Ungureanu în colaborare cu Clubul ecologic BIOS, în cadrul unui proiect finanțat de Guvernul Norvegiei. “Sunt două motive pentru care am transforma deșeurile organice din gospodărie în compost: fie din respect pentru natură, pentru scăderea cantității de deșeuri, fie pentru că ne interesează ca pământul din grădină să fie bogat, fertil și să obținem plante sănătoase”, se arată în broșura respectivă. Una din concluziile autorilor este aceea că datorită substanțelor nutritive pe care le conține, compostul este cel mai bun îngrășământ pentru plantele cultivate în propria gospodărie, deoarece nu conține adaosuri de substanțe chimice. “Compostul se folosește pentru hrănirea pământului, nu a plantei. Dacă solul este bogat în nutrienți, planta se dezvoltă sănătos. Îngrășămintele chimice se aplică pentru plante și acționează asemenea steroizilor, producând plante nenaturale și sărăcind solul”, se mai arată în broșura cu numele “Compostarea la domiciliu”.

Pașii pentru producerea compostului

Broșura întocmită de Agenția de protecție a mediului Sibiu îndeamnă sibienii de la case să pună în stația de compost doar iarba veștedă sau amestecată cu alte materiale, precum frunzișul veșted, resturile de la gardurile vii ori pământ. Resturile lemnoase trebuie mărunțite, iar recomandarea specialiștilor este ca buruienile aflate în perioada de germinație, când sunt pline de semințe, să nu fie adăugate la compost. Gunoiul de la animalele mici, precum păsările de curte ori iepurii de casă, trebuie bine amestecat cu celelalte materiale adăugate în stația de compost. “Cu cât cartonul este mai grosier, mai puțin prelucrat, cu atât este mai bine pentru compost, deoarece pentru producerea lui nu au fost folosite prea multe materiale de adaos ce ar putea avea efecte negative asupra solului. Hârtia și cartonul se compostează foarte bine, dar numai dacă sunt tăiate sau înmuiate și apoi amestecate bine cu restul materialelor din grădină”, mai sfătuiesc specialiștii.

Aceștia arată că procesul biologic de descompunere, în urma căruia rezultă compostul, este influențat pozitiv de compoziție, gradul de mărunțire a deșeurilor, apa, aerul și căldura. “Compostul trebuie să fie umed, asemenea unui burete stors. Dacă plouă prea mult, grămada de compost trebuie acoperită, dacă este secetă, amestecul trebuie udat. Când adăugați câte un strat nou de deșeuri e bine ca după ce-l amestecați puțin în grămadă să-l și udați ușor”, sfătuiesc reprezentanții Agenției. De altfel, straturile superioare ale grămezii de deșeuri pentru compost trebuie amestecate aproximativ o dată pe săptămână pentru a asigura circulația aerului. Lipsa acestuia duce la putrezirea compostului și la degajarea de mirosuri neplăcute. Când conținutul de aer și apă este optim, activitatea de descompunere pe care o realizează microorganismele încălzește compostul, iar temperatura maximă atinsă de deșeurile corect gestionate este de 70 de grade Celsius. “Dacă nu se atinge această temperatură este probabilă apariția agenților patogeni. Depășirea temperaturii maxime duce la afectarea microorganismelor care descompun deșeurile și există riscul de autoaprindere. Este un semn că amestecul are un conținut prea mare de azot și este prea umed”, se mai arată în broșura Agenției.

Această creștere a temperaturii se înregistrează în primele două săptămâni de la demararea procesului de compostare. “În următoarele două săptămâni temperatura scade în continuare până la 40 de grade Celsius și în a doua lună până la 20 de grade Celsius. În această etapă, amestecul a devenit compost proaspăt. El trebuie scos, amestecat, afânat și lăsat la maturare încă 30 de zile. Dacă temperatura rămâne constantă, mirosul este plăcut, consistența și culoarea sunt asemănătoare humusului de pădure și nu se văd cu ochiul liber insecte, atunci compostul este copt. El poate fi cernut și folosit. Particulele mai grunjoase, ce rămân în sită, sunt utile la o nouă grămadă de compost”, mai arată specialiștii sibieni.

Compostul este recomandat a fi utilizat, în grădini, în special primăvara devreme. Același material care poate fi produs în propria gospodărie este recomandat cu încredere pentru culturile de căpșuni, castraveți, pepeni roșii sau alte legume, dar și pentru cultivarea ciupercilor. Amestecat cu nisip și pământ (câte o treime din fiecare), compostul poate fi utilizat pentru ghivecele de flori.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus