Prima statuie a lui Mihai Viteazul călare, din județul Sibiu, va avea șase metri

Administrația din Cisnădie a lansat concursul de soluții pentru amplasarea unei statui a lui Mihai Viteazul, călare, în centrul orașului, proiect pentru care a alocat din bugetul local 1,19 milioane de lei.

Scopul concursului de soluții este “selectarea celui mai bun proiect pentru achiziționarea soluției artistice și și realizarea monumentului. Concursul este public, într-o singură etapă de evaluare a proiectelor. Concursul este organizat ca parte a unei proceduri, respectiv negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, care va conduce la atribuirea contractului de servicii pentru realizarea statuii“, se arată în Regulamentul de concurs atașat documentației publicată de administrația din Cisnădie prin intermediul Serviciului electronic de achiziții publice.

Câștigătorul acestui concurs de soluții va trebui să realizeze statuia din bronz a lui Mihai Viteazul, să o transporte, monteze pe postament și să o inscripționeze. Termenul de realizare a acestor cerințe este de cinci luni (150 de zile) de la semnarea contractului. ”Fiecare piață centrală dintr-un oraș istoric are o statuie care o decorează. Noi ne-am consultat cu specialiști, din București, universitari de loc din Cisnădie, și așa am ajuns la concluzia că Mihai Viteazul ar fi cea mai reprezentativă personalitate a cărei statuie să fie amplasată în Piața Revoluției. Soclul lucrării va trebui să aibă o înălțime de trei metri, iar statuia va avea alți trei metri”, arată Gheorghe Huja, primarul orașului Cisnădie. Statuia urmează să fie amplasată în Piața Revoluției (în fața sediului Primăriei), în partea dinspre intersecția străzilor Lungă și Măgurii.

Cine decide?

Câștigătorul concursului de soluții va fi desemnat de un juriul condus de Ioana Cristian, arhitectul-șef al orașului Cisnădie. Din juriu vor mai face parte arhitectul Mircea Țibuleac, criticul de artă Marius David, profesorul de istorie Cornel Mihai Maria, viceprimarul Dănuț Mihai Filip și directorii executivi din cadrul Primăriei Cisnădie, Cornel Iulian Barbu și Nicolae Valer Rădoiu.

“Juriul este suveran în deciziile și opiniile pe care le emite, decizia sa fiind obligatorie pentru autoritatea contractantă. (...) La lucrările juriului poate fi admisă prezența, fără drept de vot, a membrilor secretariatului concursului, precum și a unor experți sau consultanți externi, desemnați în scris de juriu. Juriul va stabili o ierarhie a soluțiilor și va declara un câștigător, juriul va stabili modalitatea de continuare a concursului pentru desemnarea unei soluții câștigătoare“, se arată în Regulamentul de organizare a concursului.

“Concurenții pot fi absolvenți de liceu de arte plastice sau studenți ai facultății d arte sau arhitectură și artiști plastici, asocieri constituite din birouri individuale de arhitectură, societăți civile de arhitectură, persoane fizice autorizate sau persoane juridice (societăți comerciale de proiectare) din România sau din alte țări ale UE, individual sau în asociere cu artiști sculptori. Concurenții persoane juridice vor avea în echipă, în mod obligatoriu, un artist sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. În cazul în care artistul nu este specialist sau expert atestat în domeniul artelor plastice, concurentul va include în echipă o persoană fizică sau juridică având atestat și absolvent în domeniul artelor plastice. Se recomandă colaborarea sau consultarea și altor specialiști cu drept de semnătură: urbaniști, peisagiști, designeri, ingineri. Persoanele care fac parte din juriu din secretariatul concursului, precum și angajații acestora sau rudele până la gradul al doilea nu au dreptul de a participa la concurs“, Regulamentul de concurs

Termenul limită de depunere a soluțiilor a fost stabilit pentru ziua de 24 aprilie, jurizarea urmând a fi realizată în ziua de 8 mai 2018.

”Calitatea artistică primează”

Criteriile de desemnare a câștigătorului sunt calitatea artistică a soluții propuse, în proporție de 70%, și costul de realizare a monumentului (30%). Calitatea artistică va avea în vedere o serie de criterii, de la integrarea în aspectul arhitectonic și peisagistic al zonei, la “asigurarea expresivității trăsăturilor specifice și definitorii ale personajului“ ori “asigurarea unui echilibru optim între configurația estetică monumentală specifică acestui tip de monument și exigențele limbajului sculptural modern“. “Aceste criterii reflectă calitatea artistică, realizarea plastică specifică materialelor de execuție, precum și modul de prezentare, amplasare în mediul ambient a operei de artă. Prin analizarea și adoptarea acestor criterii tehnice și artistice, autoritatea contractantă se asigură de realizarea unei opere de artă competitive, de înaltă factură monumentală, ce va îmbogăți patrimoniul local”, se mai arată în documentația concursului de soluții.

Cei interesați de realizarea statuii trebuie să realizeze un memoriu tehnic, să își prezinte conceptul, să realizeze două planuri de situații, o simulare computerizată care să prevadă și modul de iluminare a statuii, propunerea financiară, dar și o machetă de ipsos a statuii, cu dimensiuni cuprinse între 0,8 și 1,2 metri.

Pentru a judeca neinfluențat de numele ofertanților, juriului îi vor fi prezentate propunerile în mod anonimizat.

Statuia lui Mihai Viteazul călare ar fi a noua de acest fel în România. Până acum, au fost amplasate statui cu domnitorul care, în 1600, a condus cele trei principate medievale care acum formează România. Două statui sunt în București și câte una în Iași, Cluj-Napoca, Alba Iulia (foto), Oradea, Giurgiu și Năvodari.

Sursa foto

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).