Cu ce daruri se întorcea acasă Ceaușescu din Africa, Asia și America Latină. Cadourile pot fi văzute la Sibiu

O colecție impresionantă de obiecte din fildeș, tablouri, statuete, rochii, chimonouri și chiar poșete, ce reprezintă cadourile primite de cuplul Ceaușescu în timpul vizitelor oficiale în străinătate, pot fi vizitate la Muzeul „Franz Binder” din Sibiu. Vizitatorii află despre „epoca de Aur” a României, dar și despre filozofia darului.

Colecția obiectelor primite de cuplul prezidențial al României comuniste reprezintă aproape 450 de obiecte de diverse tematici. Jumătate dintre acestea sunt expuse acum la Sibiu, cealaltă - va fi publică la anul. Darurile pe care le-au adunat de-a lungul timpului Nicolae și Elena Ceaușescu au intrat în patrimoniul Muzeului „Franz Binder”, după ce Guvernul de la București a decis acest lucru în două reprize: în 1991, apoi în 1999. Acestea nu au fost expuse într-o colecție unitară niciodată, fiind prezente însă la mai multe evenimente legate de obiecte de artizanat contemporan

La inaugurarea expoziției au fost prezente câteva zeci de persoane, care au analizat minuțios sculpturile de fildeș din țările africane, chimonourile din Asia sau portretele fostului lider comunist al României cu șefii de state ale Americii Latine sau ale Africii. Printre obiecte sunt standuri despre definiția „darului”, dar și despre ce înseamnă „Epoca de Aur”: „(...) este denumirea pe care propaganda oficială a vremii a atribuit-o perioadei istorice în care la conducerea R.S.R. s-a aflat Nicolae Ceauşescu, între anii 1965-1989. Sintagma „Epoca de Aur” a apărut şi a fost folosită în anii '80 ai secolului trecut, interval marcat în special de cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu şi al familiei sale. Glorificarea se caracterizează prin acţiuni tipice sistemelor politice dictatoriale: manifestaţii grandioase organizate pe stadioane cu participarea a zeci de mii de persoane, mesaje de recunoştinţă, numeroase lucrări de poezie sau proză publicate, festivalul naţional „Cântarea României”, imnuri, ode, cântece şi dansuri închinate lor. Realitatea cotidiană era cu totul alta în pofida eforturilor aparatului propagandistic al partidului şi al apogeului cultului personalităţii. Acesta a îmbrăcat o gamă variată de forme şi metode, necunoscute până atunci pe meleagurile româneşti”.

Alte daruri reprezintă diverse obiecte de artizanat, vaze, instrumente muzicale, castaniete, tave etc. Într-un colţ al sălii muzeului se află o masă din lemn din Liberia. În alt colţ doamnele pot vedea poşetele pe care le-a primit în dar Elena Ceauşescu din Tanzania, Mauritania, Etiopia sau Botswana.

Recreerea contextului

„Încercăm să recreăm puţin contextul epocii şi să ne legăm de anul 1968, ca an în care s-a marcat semicentenarul - 50 de ani de la Marea Unire - la fel, un an plin de evenimente istorice importante cu multe implicaţii pe termen lung”, a spus Adriana Avram, şef de secţie al Muzeului „Franz Binder”. Aceasta a explicat că toate obiectele, după ce au ajuns în posesia cuplului prezidenţial, au intrat în custodia Muzeului Naţional al României, după care au ajuns la Sibiu.

Cofetieră din Libia și vază din Siria

Despre mesajul pe care îl transmite colecţie, Avram precizează că organizatorii își doresc mai întâi să marcheze ideea de filozofie a darului: „să subliniem faptul că acestea sunt mesaje şi că obiectele creează relaţii şi între oamenii, şi între state”. „Dar pe de altă parte vrem să subliniem că centenarul nu este un arc peste timp, ci că el se constituie din istoria a 100 de ani, iar fiecare are istoria sa. Şi că aceste mici istorii merită şi ele a fi spuse pentru a nu cădea în extremle niciunuia dintre discursurile muzeologice”, a continuat șefa de secție a muzeului.

La expoziție a fost prezent și viceprimarul Sibiului Răzvan Pop, căruia aceasta i s-a părut interesantă din punctul de vedere „îl obligă” să se gândească la copilărie. „După ce a trecut perioada lui Ceaușescu, mă uitam la televizor și nu înțelegeam de ce Iliescu nu apare în compania liderilor de culoare așa cum ne obișnuisem până atunci (...)”, a explicat Pop. Așa sau altfel, viceprimarul crede că perioada ceaușistă trebuie analizată așa cum a fost ea și din care trebuie să învățăm, „mai ales din perspectiva modului cum nu trebuie să acționăm”. „Cei tineri vorbesc deja despre Ceaușescu doar ca un personaj istoric, dar nu e destul pentru că acest lucru înseamnă că nu e departe de legendă, acolo unde lucrurile devin pozitive. Dar comunismul nu poate fi ceva pozitiv”, a mai spus Răzvan Pop în fața celor prezenți.

Taburet din Camerun

Poșetă din Tanzania

Într-adevăr, dacă veniți la muzeu veți vedea inclusiv fragmente din ziarul Partidului Comunist „Scînteia”, în care vizitele oficiale întreprinse de Nicolae Ceauşescu în ţările cu care Republica Socialistă România purta relaţii diplomatice sunt relatate sub leitmotivul „relaţiilor de prietenie”, de „colaborare multilaterală” şi „solidaritate reciprocă” între state. La fel, sunt mai multe imagini care ilustrează întâlnirile dintre Nicolae Ceauşescu, uneori însoţit de Elena Ceauşescu, cu şefii sau liderii politici ai vremii, printre care se regăsesc preşedintele american Jimmy Carter şi Rosalynn Carter, preşedintelee Coreei de Nord, Kim Ir Sen, primul ministru al Republicii India, Morarji Desai, preşedintele CC al PC Chinez, Hua Kuo-fen, preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat etc.

Tot astăzi se împlinesc 25 de ani de la inaugurarea expoziției de bază a Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor