Joi,
28.03.2024
Innorat
Acum
11°C

„Minunea” de la Veseud, satul oferit ca exemplu de renaștere a unei localități

„Minunea” de la Veseud, satul oferit ca exemplu de renaștere a unei localități

Efortul comun public-privat, dezvoltarea turismului și implicarea întregii comunități în reconstruirea integrității civice a făcut ca astăzi Veseudul, o mică localitate din Podișul Hârtibaciului, să renască din ruine. Nu e o afirmație exagerată: la intrarea în localitate vezi câteva case care stau să se prăbușească, doborâte de timp. Însă există și exemple care te fac să nu vrei să pleci din Veseud.

La una din ultimele ședințe ale Prefecturii Sibiu, Direcția județeană de cultură a pregătit un raport despre importanța cooperării dintre autoritățile publice și investitorii privați anume pentru dezvoltarea satelor, mai ales dacă acestea au potențial turistic. „Localitatea Veseud, comuna Chirpăr, judeţul Sibiu (...) Un sat renumit pentru vigoarea gospodăriilor şi hărnicia locuitorilor, a sărăcit după 1989, iar prin plecarea saşilor aprope s-a prăbuşit. Aspectul de ruină al localităţii şi pauperizarea comunităţii a înscris Veseudul în rândul îngroşat al localităţilor în destructurare din Podişul Hârtibaciului, economia fiind redusă la stadiul agro-pastoral de subzistenţă. Şi acum să vobim de bine: începând cu primii ani ai deceniului doi al acestui secol, s-a întâmplat, spunem noi, «minunea»”, scria în raport.

veseud comuna chirpar

Am decis să mergem acolo să vedem „minunea”. Veseud este o mică localitate săsească, amplasată pe Podişul Hârtibaciului, despre care se spune că a fost cu mulţi ani în urmă, datorită saşilor, un motor de dezvoltare în zonă. După 1989 a început însă să se năruie totul, iar oamenii din micul cătun au ajuns la o subzistenţă constantă, ocupându-se în mare parte de agricultură şi creşterea animalelor.

La Veseud se poate ajunge fie de pe DN 1, prin Săsăuş, fie de pe drumul judeţean care leagă Sibiul de Veseud, prin Cornăţel, Marpod şi Chirpăr. La intrarea în localitate case săseşti stau să se prăbuşească, doborâte de timp. Se mai pot observa rămăşiţe de tencuială colorată, spălăcită de timp. Altele, printr-un contrast puternic, sunt restaurate, colorate viu şi transmit viaţă.

Casă la intrarea în localitate Casă la intrarea în localitate

Când ajungem în preajma bisericii evanghelice vechi din sat, vedem indicatorul care ne informează că am ajuns la Veseud11, o pensiune agroturistică despre care şi Direcţia Judeţeană de Cultură recunoştea că a transformat satul dintr-o ruină într-o destinaţie turistică. O singură investiţie se pare că a fost suficientă ca satul să prindă viaţă, iar exemplul acesteia este servit şi pentru alte localităţi cu potenţial turistic care se sufocă în sărăcie, dar unde e extrem de necesar ca patrimoniul cultural să fie protejat.

Clădirea pensiunii Veseud 11, văzută din stradă Clădirea pensiunii Veseud 11, văzută din stradă

Imediat ce intri în curtea pensiunii uiți de infrastructura slab dezvoltată până aici. O lume se schimbă cu alta – ne bucură privirea o curte verde, foarte bine îngrijită, umbrită de pomi cu fructe, câteva căsuţe cochete care nu erau decât nişte grajduri şi o terasă largă, amenajată cu bun gust care dă spre pădure şi care nu mai aminteşte nimic de şura care a fost odată. Nu e colţ lăsat neîngrijit.

Curtea pensiunii Curtea pensiunii

Ne-a întâmpinat Lucreţia Grenner, administrator la pensiune. Femeia ne povesteşte istoria casei – este o veritabilă construcţie săsească. Stăpânii acesteia au fost Michael şi Maria Theiss, ambii saşi. Casa este, se pare, din anul 1893, însă s-a păstrat şi o grindă pe care este indicat anul 1790. Urcăm pe scări în prima dintre case. În dreapta e podul casei, unde pe vremuri se afuma slănina în mod natural. Podul s-a transformat într-un cochet dormitor cu pat dublu. Hornul care vine de la cuptorul cu lemne a fost păstrat şi se integrează perfect în designul actual. În dormitor încă mai miroase uşor a fum, dar cei care vin aici nu sunt deranjaţi, deoarece îşi doresc ca totul să fi fost păstrat cât mai autentic.

„S-au păstrat până şi preşurile. Geamurile, uşile şi clanţele le vedeţi exact cum au fost. S-a păstrat tot ce s-a găsit în această căsuţă”, explică Lucreţia Grenner.

Lucreația Grenner ne arată că la construirea pensiunii proprietarii au păstrat tot, inclusiv scările vechi Lucreația Grenner ne arată că la construirea pensiunii proprietarii au păstrat tot, inclusiv scările vechi cu inscripțiile lăsate de cei care au locuit aici

Din cămara unde proprietarii îşi ţineau proviziile, a fost amenajată baia. În cămara unde era ţinută zestrea se află un alt dormitor, dotat cu pat dublu şi unul pentru copii. Deşi sunt dotate cu internet, niciuna din camere nu au televizoare. „Îi întreb – nu-i aşa că aveţi acasă câte un televizor în dormitor, sufragerie şi bucătărie? De ce vă mai trebuie televizor aici? Aici trebuie să comunicaţi unii cu alţii”, ne spune Grenner şi, fără glumă, sunt soţi care recunosc că nu şi-au mai vorbit de ani buni atât de multe lucruri, stând aici câteva zile. „Iniţial ne spun direct că nu vor rezista mai mult de 3 zile. Apoi stau şi 5, şi 6 şi le place că reuşesc să se descopere”.

Grajdurile au fost transformate şi ele în apartamente, iar coteţele de porc au blocuri sanitare pentru şură, adică pentru fosta şură care este acum un restaurant cu o terasă generoasă ce dă spre pădure.

A fost păstrat până şi un senzor de umiditate natural – este vorba despre o crenguţă de alun, pe care sunt indicate posibilele condiţii meteorologice pe care le prevesteşte nivelul la care coboară sau urcă ramurile. „Dacă este ploaie crenguţele se ridică şi când e soare sunt la maxim coborâte”, ne explică îngrijitorii casei.

Senzorul de umiditate Senzorul de umiditate

Toate investiţiile se ridică la câteva sute de mii de euro şi vin din partea a doi saşi, care au participat la o întrunire a comunităţii saşilor din anul 2014. În câteva zile au decis că vor să investească într-o căsuţă de vacanţă şi numai în 10 luni totul era gata.

În general, satul reînvie datorită sașilor care revin periodic în localitate; tot ei adună bani printr-o asociație creată pentur restaurarea bisericii evanghelice și a școlii - ambele clădiri vechi. „Ei sunt foarte uniţi şi le pasă de istoria lor. Mulţi au revenit şi au grijă de casele de aici”, mai spune Grenner.

Casa în care astăzi e pensiunea Veseud 11, într-o carte dedicată fiecărei gospodării din localitate, în limba germană Casa în care astăzi e pensiunea Veseud 11, într-o carte dedicată fiecărei gospodării din localitate, în limba germană

La Veseud 11 pentru o noapte de cazare turiştii plătesc 50 de euro pentru un apartament cu două nivele. Suplimentar se poate plăti pentru micul dejun, prânz şi cină, care sunt gătite din produse locale. Pentru apartamentul cu trei dormitoare se plăteşte 100 de euro pentru o noapte. Aici aleg să vină sute de turişti anual, atât din România, cât şi din alte state europene.

Localitatea Veseud, comuna Chirpăr, judeţul Sibiu, a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1337.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus