Interviu cu ing. Maria Dobrotă, specialist mediu. Bogățiile care fac Sibiul comparabil cu Delta Dunării

Știați că peste 50% din suprafața județului Sibiu sunt zone naturale protejate prin diferite legi naționale sau europene? Sau că o parte din lacurile de la Ocna Sibiului ar trebui doar admirate și îngrijite, nicidecum folosite pentru turismul de masă? Acestea sunt doar câteva dintre detaliile prezentate la ultima ședință a Colegiului Prefectural de către ing. Maria-Cecilia Dobrotă, angajat în cadrul Serviciului privind Calitatea Factorilor de Mediu/Domeniul Biodiversitate din Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu.

Rep.: Am reținut din prezentarea dvs. de la Prefectură faptul că ”Lacul fără fund” din Ocna Sibiului ar trebui protejat, nicidecum folosit pentru turismul de masă. Cum ați ajuns la această concluzie și de ce nu se face nimic în acest sens?

M.-C. D.: Rezervația ”Lacul fără fund” -  Ocna Sibiului, a fost declarată la nivel national prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, act normativ modificat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2016; primul act de declarare a fost H.C.M. 518/16.04.1954. La nivel județean, primul act de declarare a acestei zone protejate fost emis în anul 1994 (Hotărârea nr. 12/28.09.1994  a Consiliului Județean Sibiu), iar în prezent este în vigoare  H.C.J. Sibiu nr. 64/2004. Lacul fără fund face parte din complexul lacurilor sărate din stațiunea Ocna Sibiului, fiind protejat pentru regimul chimico-termic special (temperatura apei lacului variază cu concentrația sării pe verticală, care crește în profunzime – fenomenul de heliotermie). Acest fenomen de heliotermie este condiționat de păstrarea echilibrului factorilor care îl generează (salinitatea și temperatura apei). Pentru protecție, lacul a fost împrejmuit cu un gard din plasă de sârmă.

În Regulamentul de administrare pentru rezervații și monumente ale naturii de tip geologic (Anexa 3 la H.C.J. Sibiu nr. 64/2004) sunt prevăzute restricții, precum și măsuri tehnice de gospodărire a Rezervației ”Lacul fără fund” -  Ocna Sibiului, printre care: interzicerea formelor de turism de sejur, de odihnă, recreere, concediu sau vacanță și scoaterea lacului din circuitul turistic. În prezent, atribuțiile privind administrarea acestei arii naturale protejate revin Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

Rep.: Iarăși, am reținut din prezentare că județul Sibiu este pe locul doi pe țară din punct de vedere al zonelor protejate, cu peste 50% din suprafață. Ați făcut chiar o comparație cu Delta Dunării, din acest punct de vedere. Cred că foarte puțină lume știa asta. De nu vedem panouri informative la tot pasul, prin județ, referitoare la protecția naturii și a elementelor de unicitate?

M.-C. D.: Ariile naturale protejate din județ sunt marcate cu panouri informative ce conțin date privind valorile naturale protejate în cuprinsul acestora, actul de declarare, restricții etc. Ultimele panouri informative au fost amplasate în situl NATURA 2000 Castanii comestibili de la Buia, pe traseul tematic nou realizat, intitulat ”În căutarea castanilor comestibili”, între localitățile Buia și Mighindoala (proiect derulat de APM Sibiu).  Vă invităm să descoperiți acest traseu! Din păcate, unii turiști și localnici ”apreciază” în felul lor aceste panouri informative, degradându-le!

 

Rep.: Sibiul este un județ turistic, fără îndoială, dar dacă avem atâtea arii protejate și lucruri de pus în valoare, de ce nu se dezvoltă mai mult turismul ecologic? Nu ar trebui făcută o promovare mai amplă?

M.-C. D.: Cu diferite ocazii, în special cu ocazia evenimentelor înscrise în Calendarul Ecologic (Ziua Biodiversității, Ziua Mediului, Ziua Zonelor Umede, Ziua Păsărilor etc), APM Sibiu desfășoară o serie de acțiuni de educație ecologică, în special în parteneriat cu unități de învățământ. De asemenea, în cadrul diferitelor proiecte derulate de APM Sibiu pe tema protecției naturii s-au desfășurat mai multe acțiuni de informare și conștientizare a factorilor interesați, s-au editat și distribuit materiale informative.

Rep.: Vedeți o susținere a autorităților locale în privința protecției naturii, mă refer la fapte concrete?

M.-C. D.: În general, autoritățile locale se implică în activitățile de protectie a naturii. În cadrul proiectului care se derulează în prezent la APM Sibiu (”Managementul conservativ al siturilor de importanţă comunitară ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copşa şi Mihalţ, ROSCI0431 Pajiştile dintre Şeica Mare şi Veseud şi ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia”) reprezentanții primăriilor Șeica Mare, Slimnic, Șeica Mică și Axente Sever au participat  concret la  activități din cadrul proiectului.

 

Rep.: Cum a evoluat în ultimii 18 ani protecția mediului în județul Sibiu? Spre exemplu, a crescut sau s-a micșorat suprafața totală protejată?

M.-C. D.: Suprafața ariilor naturale protejate din județ a crescut. Pe teritoriul judeţului Sibiu beneficiază la momentul actual de un statut legal de protecţie la nivel naţional un număr de 16 arii naturale a căror suprafaţă însumată reprezintă 3.6% din suprafaţa totală a judeţului. Ariile naturale  protejate de interes naţional au fost declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2016 şi prin H.G. 1251/2004.

În anul 2007 s-au declarat primele situri NATURA 2000 ( zone valoroase în care sunt conservate specii și habitate de interes comunitar). În prezent pe teritoriul administrativ al județului Sibiu sunt declarate 4 SPA-uri(Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică) și 16 SCI-uri, (Situri de Importanţă Comunitară) care, în mare parte, se suprapun cu ariile protejate de interes național, acoperind peste 50% din teritoriul județului.

Foto: fagaras-natura2000.ro

Rep.: Cum vedeți viitorul suprafețelor protejate în județul Sibiu, sunteți optimistă, simțiți că i se acorda importanța cuvenită, că se fac eforturi?

M.-C. D.: Având în vedere faptul că a fost înființată o structură specială care să se ocupe de gestionarea acestor arii naturale protejate - Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), care va avea și structuri la nivel teritorial, sigur că se acordă atenția cuvenită ariilor protejate.

 

Rep.: În încheiere, vă rog frumos să ne dați câteva exemple de arii/zone protejate din județul nostru pe care poate orice sibian ar trebui să le cunoască, dată fiind unicitatea spațiului respectiv? Altfel spus, ce avem frumos și unic și nu știm?

M.-C. D.: Avem, desigur, valori naturale deosebite în județul nostru, pe care orice sibian ar trebui să le cunoască. O să vă dau câteva exemple. Canionul de la Mihăileni, monument natural geologic, situat pe malul stâng al Pârâului Calva, la aproximativ 1,5 km de la ieşirea din localitatea Mihăileni. Canionul are un aspect spectaculos, fiind o ravenă rezultată în urma eroziunii sedimentelor nisipoase de vârstă pliocenă, cu o lungime de 0,5-0,6 km și o înălțime a pereților până la 20 m.

Foto: welcometoromania.ro

Rezervaţia paleontologică Calcarele eocene de la Turnu Roşu - Porceşti se desfăşoară pe ambele maluri ale Văii Satului. Aceste calcarele eocene au o vechime de aproximativ 60 de milioane de ani şi reprezintă un depozit fosilifer situat în extremitatea nord-vestică a cristalinului Munţilor Făgăraş, fiind unica insulă de vârstă eocenă din partea de sud a Transilvaniei. Fauna marină fosilă este foarte bine reprezentată, un interes deosebit reprezentându-l bogăţia cu totul neobişnuită a formelor de rechini.

În rezervația botanică Șuvara Sașilor situată între Tălmaciu și Sadu vegetează mai multe specii floristice rare, printre care narcisa (Narcissus stellaris,), stânjeneii (Iris sibirica), salcia târâtoare (Salix rosmarinifolia) etc.

În rezervația de stepă Dealul Zackel, inclusă în situl Natura 2000 Insulele stepice de la Șura Mică –Slimnic, situată pe versantul drept al pârâului Şarba,  flora prezintă multe elemente termofile şi xerofile, întâlnite rar în România, dintre care: jaleş (Salvia nutans), frăsinelul (Dictamnus albus), saschiul (Vinca herbacea), hodoleanul (Crambe tataria) - specie de interes comunitar, piatra linte (Astagalus dasyanthus), specii de ceapa ciorii și multe altele.

Foto: romanianturism.com/

Rezervația naturală Iezerele Cindrelului, inclusă în siturile NATURA 2000 Frumoasa (SCI și SPA), situată pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel cuprinde două văi glaciare (Iezerul Mare şi Iezerul Mic), mărturii ale acţiunii ultimei glaciaţiuni din Cuaternar. Aici întâlnim multe rarităţi floristice. Se pot enumera: muşchiul Aulacomnium turgidum, lichenul Cladonia spumosa, zâmbrul (Pinus cembra), căldăruşa (Aquilegia vulgaris), bulbucii (Trollius europaeus), angelica (Angelica archangelica), zmeoaia (Laserpitium krapfii), bujorul de munte (Rhododendrum kotschyi) etc.

În rezervația Valea Bâlii, inclusă în SCI Munții Făgăraș, vegetează specii de plante de o deosebita însemnătate, dintre care unele endemice în Carpaţi: romaniţa de munte (Achillea schurii), omagul (Aconitum hosteanum), coada vulpii (Alopecurus laguriformis), căldăruşa (Aquilegea transsilvanica), iarba roşioară (Silene dinarica), precum şi o serie de rarităţi floristice ca zânişoara (Callianthemum coriandriifolium), rogozul (Carex fuliginosa), capul călugărului (Leontodon transsilvanicus si L. rilaensis), vârtejul pământului (Pedicularis oederi), bulbucii (Trollius europaeus), floarea de colţ (Leontopodium alpinum).

Mai multe informații privind ariile naturale protejate din județul Sibiu le puteți găsi accesând pagina web a APM Sibiu (Raportul anual privind starea factorilor de mediu).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).