Rețete încercate de acum 100 de ani. Ce mâncau sibienii la Unire?

Acum o sută de ani străbunicii noștri mâncau preparate simple, bazate în special pe ceea ce oferă regiunea. La evenimente speciale și în casele înstărite ajungeau condimente și ingrediente din import, precum cele aduse din India, aici realizându-se mâncăruri mai complexe, bazate pe carne.

În urmă cu trei ani experții Muzeului „ASTRA” au realizat un studiu pentru a vedea ce mâncau sibienii acum mai bine de o sută de ani.

“Scopul cercetării a fost de a lega monumentele prezente în muzeu cu specificul culinar al acestora. Pentru că , până la urmă, o comunitate umană este  definită prin uneltele sale , prin tehnicile arhaice de prelucrare a resurselor, prin meșteșugurile pe care le dezvoltă, dar mai ales prin alimentație. Țăranii foloseau ce le oferea natura , știau foarte bine să echilibreze resursele” explica Lucian Robu, muzeograf C.N.M Astra. Majoritatea se bazau pe ingredientele simple, găsite lesne în viața de zi cu zi. Iată un exemplu:

Plăcintă pe piatră:

Plăcinta se făcea din aluat de pâine, două pahare de lapte, patru ouă și 50 de grame de unt. Din aluatul de pâine se rupeau câteva felii, se subțiau cu lapte, se adăugau ouăle bătute și untul și se lăsa la dospit. Se decupau cu căușul bucăți de aluat, care se întindeau de rotunjimea unei cratițe. Se coceau repede pe o piatră încinsă în jar, și se umpleau cu brânza  dar și cu varză călită sau cartofi. ”Simplu”, spun reprezentanții muzeului.

Sursa foto: Secretele.com

O altă rețetă aproape dispărută  este ”laptele de bou”, o fiertură de prune, mere și pere uscate,  care se mănâncă cu mămăligă rece sau caldă, după caz, și care, uneori, constituia o delicatesă, mai ales pentru familiile cu mulți copii.

Nu în ultimul rând, un alt amănunt confirmat de studiul realizat de specialiștii Muzeului Astra este că nu se consuma oricând carne, ci era o delicatesă rezervată zilelor de sfârșit de săptămână. Când un animal se îmbolnăvea acesta era sacrificat și, de obicei, împărțit la câteva familii din comunitate. O rețetă cu carne care, pe lângă mărginimea Sibiului se mai găsește și în zona Brașovului și a Țării Făgărașului este topitura de purcel.

Ceva mai complexe și cu ingrediente mai rare pentru acele timpuri erau rețetele din casele bogate ale Sibiului. Unele dintre aceste rețete au chiar câteva sute de ani vechime. Turnul Sfatului a rugat-o pe Andra Andriuc, reprezentanta Sibiului la concursul internațional Young Chef Awards și câștigătoare a locului II în Europa, să detalieze două astfel de rețete, testate chiar de ea:

Pui cu lămâie și salvie:

Se alege un pui de casă de mărime medie, se curăță bine și, foarte important, se păstrează măruntaiele. Acesta se fierb și se toacă mărunt, după care se amestecă cu verdeață, puțină pâine și condimente: sare, piper negru, salvie, pătrunjel și usturoi. Cu această pastă se umple puiul și se coase astfel încât să nu iasă la fiert. Tot puiul se pune apoi într-o tavă, peste care se adaugă lapte, salvie, condimente, unt și lămâie cu tot cu coajă, apoi se lasă să fiarbă la foc mic. Când e făcut, se scoate puiul și sosul se mai lasă pe foc până se reduce. Sosul îngroșat se pune peste pui când este servit la masă.

Frunze de hrean cu amestec de carne de vițel și legume:

Se culeg frunzele de hrean, însă sunt alese cu atenție cele care încă nu au ajuns la maturitate, trebuie să fie mai crude. În paralel se fierbe la foc mic o supă de vită. În această supă se adaugă frunzele câteva minute până se frăgezesc puțin. Separat, se ia o bucată de carne de vițel proaspătă și într-o tigaie se călește ceapa cu legumele, peste care se adaugă sare și orez. Când începe să se facă orezul se adaugă supa de vită și să dă la fiert. După ce s-a făcut orezul, amestecul se ia și cu el se umplu frunzele de hrean, care vor fi legate la capete. Ceea ce astăzi am numi ”sărmăluțe” sunt pe urmă puse la fiert în supa de vită, la care se mai adaugă puțin vin și câteva bucățele de lămâie cu coajă cu tot. După ce au fiert sunt servite fie cu sos de hrean, fie cu sosul în care s-au făcut și smântână.

”Ambele rețete sunt pregătite și încercate de mine în cadrul unui eveniment care a avut loc la Muzeul de istorie vara aceasta. Sunt foarte gustoase”, spune Andra Andriuc.

Articol publicat în cadrul unei campanii susținută de partenerii Transgaz,  Wenglor Sibiu și Marquardt.

Turnul Sfatului vă propune o serie de articole care readuc în prim-plan nu doar marile momente ale Sibiului din perioada 1918 – 1919, ci și detaliile care compuneau viața de zi cu zi a cetățenilor orașului. Cu atât mai mult cu cât o parte din acele ”detalii” nu mai există azi.

Alte articole scrise în această campanie găsiți AICI.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).