Prețul gazelor va fi plafonat până la 28 februarie 2022 la 68 de lei/MWh atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali.
În prezent, prețul gazelor furnizate în luna decembrie este de 90 de lei/MWh, cu o pătrime mai mare decât viitorul preț reglementat. Controlul prețului gazelor este argumentat prin faptul că producătorii (Romgaz și OMV Petrom au o cotă de piață de peste 90%) “vând gazul la un preț de 3 ori mai mare decât costul de producție“.
”Este o măsură avută în vedere pentru a proteja atât consumatorii casnici, cât şi mediul economic. Din păcate, comportamentul unor companii din diferite sectoare de activitate ale economiei arată foarte clar un dispreţ faţă de ce înseamnă economia din România. Un comportament, desigur, în baza unor legi existente, dar un comportament, nu ştiu dacă pot să-l numesc imoral, dar incorect faţă de ce înseamnă economia din România, acolo unde aceste companii şi-au găsit, să spunem aşa, proiecte, dezvoltă proiecte (...) Prin diferite metode, fie, cum este cazul sectorului de gaze, prin aceste preţuri, prin diferenţe foarte mari între ce înseamnă preţ de producţie şi preţul final pe care consumatorul îl plăteşte”, a spus ministrul Teodorovici.Introducerea noului preț plafonat al gazelor va face parte dintr-o ordonanță de urgență de modificare a Codului Fiscal, prin care a fost introdusă și “taxa pe lăcomie” în cazul băncilor, și care va urma să intre în viitoarea ședință de guvern. Măsura adoptată de guvern va diminua însă încasările bugetare, chiar dacă ministrul nu a anunțat acest lucru. La actualul preț de 90 de lei/MWh, statul încasează o redevență de 9 lei, calculată la prețul de bursa austriacă, și un impozit pe venituri suplimentare din dereglementarea prețului gazelor de 19 lei. La noul plafon de 68 de lei/MWh, redevența va rămâne de 9 lei/MWh, iar impozitul special va aduce la buget doar 9 lei/MWh.
Cu alte cuvinte, statul va încasa cu 10 lei sau cu o treime (32,1%) mai puțin pentru fiecare MWh tranzacționat în România. Iar reducerea veniturilor din impozitul suplimentar va fi de aproximativ 53%.
Anual, statul român încasează din impozitul de veniturile suplimentare din dereglementarea prețului gazelor anual 6-700 milioane de lei, ceea ce înseamnă că guvernul va înregistra pierderi la buget de aproximativ 350 de milioane de lei, informează Profit.ro. Asta în cazul în care taxa se va mai aplica, pentru că titlul actului normativ în care este prevăzută (OUG 7/2013) precizează că este un impozit pe “veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețului gazelor”. Iar noul plafon reprezintă o reglementare a prețului gazelor ce anulează oportunitatea impozitării și contrazice actul normativ care o introducea.
În acest caz, statul va pierde întreaga sumă de 6-700 milioane de lei pe care o încasa din acest impozit până în prezent. Dincolo de efectul asupra bugetului de stat, plafonarea prețului gazelor va amâna foarte probabil după 2022 orice adoptare a unei decizii finale de investiții în Marea Neagră. Noul plafon, dublat de noua lege offshore, va face, foarte probabil, neprofitabilă orice investiție în Marea Neagră.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Marea Neagră , În România , Creație Interpretativă , Ultima Oră , plafon , stirea zilei , Pentru Sibiu , Gazeta Sporturilor , Codului Fiscal
Vizualizari: 1745


Ultimele comentarii
Acum 6 ore
Alzara 1918
Acum 6 ore
Alzara 1818
Acum 6 ore
Emil
Acum 6 ore
MergeTreaba
Acum 6 ore
Ana Alexe