Tezaurul României de la Moscova lasă umbre în Săliște

Nicolae Roșca, unul din cei mai bogați Transilvăneni din perioada interbelică, de loc din Săliște, este asociat unui dosar întocmit de Mareșalul Antonescu, prin care revendica Tezaurul României, aflat din 1916, la Moscova. Pașaportul sibianului Roșca a fost găsit în luna mai 2018 într-un sertar dublu dintr-un dulap, alături de dosarul ”Tezaur Moscova. BIBLIORHAPT. 17416”, care cuprinde în 200 de pagini inventarul valorilor transportate în Rusia, între anii 1916 – 1917. ”E vorba de un dosar pe care mareșalul Ion Antonescu l-a trimis, când armata română avansa, alături de nemți, în 1941, spre Moscova. Bucureștiul anticipa că nemții vor cuceri Moscova, iar Guvernul dorea să ia tezaurul înapoi de la ruși”, explică o persoană de la BNR, într-o declarație neoficială, citată de ziarul Libertatea. Este practic inventarul pregătit pentru recuperarea aurului, ”bijuterii și alte obiecte de valoare”, așa cum scrie în acte, valori depozitate de România la Moscova.

Documentul a fost găsit de un bucătar brașovean, Attila Szocs. Acesta a mers să ridice o vitrină de la un comerciant de mobilier vechi de la poalele Tâmpei, de la care obișnuiește să cumpere piese deosebite. Restauratorul de mobilă e un iranian cunoscut în Brașov drept David, stabilit de 30 de ani în România. Cei doi bărbați au încercat să urce vitrina în mașină. În interiorul piesei de epocă se aude un zgomot și după ce au demontat mobila au găsit înăuntru dosarul tezaurului. Dar și un pașaport pe numele Nicolae Roșca.

Milionarul din Săliște

Nicolae Roșca, al cărui pașaport a fost găsit alături de documentul lui Antonescu, este un negustor din Săliște, decedat în anul 1993. Și-a început afacerile cu o mică fabrică de catrințe și pieptare pe care le vindea în târguri. Mai târziu, cu banii strânși din această mică producție a deschis la Alba Iulia un atelier în care se produceau jachete. A început să strângă o mică avere, ajungând să împrumute cu bani oameni importanți ai epocii, extinzându-și afacerile. Așa se face că Dionisie Bánffy a primit un împrumut de peste 28 de kilograme de aur de la săliștean, chiar în anii celui De-al Doilea Război Mondial. Bánffy n-a mai reușit să returneze împrumutul, iar Roșca a primit în schimb o parte importantă din Palatul Bánffy din Cluj Napoca, sediul de acum al Muzeului de Artă al Clujului. Urmașii lui Roșca au o decizie definitivă din 1999, prin care devin proprietari a trei sferturi din clădirea Muzeului de Artă din Cluj.

Problema aurului

În aceste zile, opinia publică e inundată de problema ”aurului din Anglia”. Social-democrații, în frunte cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici și președintele PSD, Liviu Dragnea, au clamat necesitatea aducerii în țară a aurului BNR, care este depozitat în Marea Britanie. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), Dan Suciu, a făcut astăzi noi precizări cu privire la repatrierea rezervei de aur a României, sugerându-i lui Teodorovici să citească Rapoartele BNR ca să vadă cum este administrată rezerva. În opinia purtătorului de cuvânt al BNR, „este regretabil” faptul că șeful finanțelor pune în discuție statutul rezervei de aur a României, „cu toate că ar trebui să știe că garanția oferită de BNR pentru împrumuturile statului român se bazează și pe valoarea rezervei de aur, iar această valoare îi permite diminuarea costurilor de finanțare”.

Ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici a declarat, miercuri seară, că ar trebui înființată o comisie parlamentară pentru aducerea aurului României în țară de la Londra. Totodată, el a sugerat că ar trebui verificat și contractul în baza căruia aurul „s-a dus din România unde s-a dus el”.

Dezvăluirile legate de dosarul Tezaurului, găsit la Brașov, a fost pus de mulți români pe seama continuării acestei teme: ce-i românesc, trebuie să rămână în România.

Sursa foto: Libertatea și PressOne

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).