Interviu cu decanul Facultății de Medicină: Avem un vis - ne dorim un Centru de simulare

Continuăm seria interviurilor cu decanii facultăților de la ULBS. De data aceasta, discutăm cu Gabriela Boța, decanul Facultății de Medicină.

Facultatea de Medicină de la ULBS este cea mai solicitată - la admiterea din 2018 luptau patru tineri pentru un loc. Prin ce atrage facultatea respectivă?

Suntem o facultate mică, dar eu consider că este și o facultate cochetă în același timp. Orice universitate atrage în primul rând prin ceea ce oferă – programele de studii: Medicină, Medicină Dentară, Farmacie, Asistență Medicală Generală și Tehnică Dentară și cadrele didactice care predau.

În anii trecuți eu m-am ocupat de promovare și pot să spun că un avantaj este orașul: mulți studenți care vin de departe, Galați, Brăila, Bistrița, etc își doresc o schimbare și își doresc să studieze în Sibiu. Studentul trebuie să înțeleagă că, fiind o facultate mică, ai anumite oportunități de dezvoltare. Eu, de exemplu, îmi cunosc toți studenții de la curs. Într-o facultate mare lucrurile sunt un pic mai complicate.

Până la urmă, tinerii vin pentru că au auzit de facultatea din Sibiu, au prieteni studenți la ULBS, dar eu consider că suntem o facultate competitivă la nivel național.

În virtutea numărului mare de candidați, după înmatriculare toți își continuă studiile? Există o rată de abandon la facultate?

Rata de abandon este foarte mică la noi. Pe de altă parte primim studenți din alte centre universitare, dar și de la noi pleacă, însă migrația este foarte mică.

Ce specializare este cea mai populară?

Cea mai atractivă specializare a fost, rămâne și sigur va fi Medicina generală. Urmează Medicina dentară.

Câți studenți învață acum la facultate și câți dintre ei sunt străini?

Ca număr de studenți, avem peste 1.500 de tineri. Aproximativ 750 sunt bugetați, restul – cu taxă. Studenții străini sunt în număr de 72. La aceștia, se mai adaugă studenții rezidenți, aproximativ 600, studenții de la programele de master (88), și rezidenții pe cont propriu valutar – aproximativ 35. Ei toți intră sub umbrela Facultății de Medicină.

Din cei 72 de studenți străini 59 sunt la specializarea Medicină, 11 la specializarea Medicină Dentară și 2 la specializarea Farmacie.

Din ce țări sunt acești, câți sunt din Israel?

Aceștia provin din țări precum Albania, Iordania, Irak, Iran, Maroc, Nigeria, R. Moldova, Siria, S.U.A., Ucraina, Canada, Liban, iar din Israel sunt 28 studenți. În anii trecuți am avut mai mulți din Israel.

Vă întreb despre Israel, pentru că la începutul acestui an Ministerul Sănătății de acolo a emis noi reguli pentru a-i angaja pe tinerii care fac Medicina în mai multe țări, inclusiv est-europene. Iar una dintre acestea este că facultățile sau universitățile de medicină trebuie să obțină o acreditare din partea Federației Mondiale pentru Educație Medicală, în caz contrar tinerii medici nu vor fi admiși să exercite profesia de medic în țara lor, adică nu vor recunoaște diplomele. La Chișinău și în Armenia a fost scandal după ce s-au descoperit multe diplome false, iar Universitatea de Medicină din Chișinău a decis să grăbească acreditarea. La Facultatea de Medicină care e situația în acest sens?

Și noi urmează să vedem care sunt demersurile pentru a fi acreditați. Recent, W.F.M.E. (World Federation of Medical Education) prin A.M.E.E. (Asociation of Medical Education in Europe) ne-a solicitat completarea unui chestionar a cărui întrebări vizau informații referitoare la acreditarea facultății noastre, chestionar la care am și răspuns. În urma completării chestionarului, președinta A.M.E.E. ne-a transmis că ne va comunica raportul sondajului după ce va fi finalizat la nivel european.

Ce fac studenții după absolvirea facultății: câți lucrează în spitalele din Sibiu, câți pleacă la București sau peste hotare? Câți pleacă în privat?

Depinde de specializare. Absolvenții de medicină generală, în urma examenului de rezidențiat, într-un procent foarte mare aleg să se formeze ca medic specialist în Sibiu. La medicina dentară absolvenții primesc libera practică, deci au posibilitatea să se angajeze sau să-și deschidă propriul lor cabinet de medicină dentară. În general, rămân în Sibiu sau se trag spre casă cei din alte județe.

După rezidențiat, îi mai urmărim: se angajează în țară, dar sunt și din cei care pleacă și în străinătate; sunt destul de puțini cei care doresc să parcurgă pregătirea de rezidențiat în străinătate. Au fost ani în care această dorință a fost mult mai mare. Dar acum am observat că, totuși, pregătirea se face în țară.

Care credeți că sunt cele mai mari nemulțumiri ale studenților de la Medicină?

Normal, n-ar trebui să existe nemulțumiri, pentru că lucrurile merg bine în facultatea noastră. Dar studenți, mai mult sau mai puțin nemulțumiți, sunt oriunde. Părerea mea este că problema studenților și a tinerilor, în general, este că ei consideră că au mai multe drepturi decât obligații. Ei fac parte dintr-o generație în care sunt obișnuiți să primească înainte să dea. Cam acesta este trendul tineretului în ziua de astăzi. Dar cred că e o mentalitate de acasă.

De când sunt în conducere, ca prodecan și acum ca decan, nu pot să spun că studenții au nemulțumiri mari, care să afecteze instruirea didactică, imaginea facultății. Țin legătura cu organizațiile studențești din cadrul facultății care au activități intense și vizibilitate națională, iar lucrurile sunt pe un făgaș normal.

Cât de dotată este facultatea?

Facultatea este dotată; avem mult mai mult decât minimul necesar. Până la urmă, dotările se fac sistematic. A fost cazul să punem medicina dentară la punct: s-a investit mult în ultimii ani. În specializarea Farmacie, la fel, pentru că este o specializare tânără pentru noi. Urmează într-un proces de acreditare medicina generală - dorim să revizuim și să îmbunătățim baza materială din preclinic. Lucrurile pot fi discutate mult mai amplu: tot ceea ce înseamnă aparatură în medicină înseamnă bani foarte mulți. Ne dorim un Centru de simulare, care probabil prin forțe proprii este greu de definit, ceea ce înseamnă că va trebui să ne focusăm ori pe realizarea unui proiect de unde să atragem finanțare, ori poate să găsim un sponsor pentru a ne realiza acest vis.

Cât de mult corespunde pregătirea studenților cu cererea de pe piața muncii?

La medicină, comparativ poate cu alte facultăți, corespunde. Dar nu trebuie să intrăm în extrema cealaltă: studentul când iese de pe băncile facultății trebuie să aibă noțiunile de bază conform curriculei și să se poată descurca atât cât are competența să se descurce. Cine dorește mai mult, face o specializare. Până la urmă este obligatoriu ca tu să te specializezi prin orele de dezvoltare continuă. Să fii tot timpul la curent cu tot ceea ce apare vizavi de tehnologie, de concepte, astfel încât medicul nu are timp să se plafoneze.

Ce buget are facultatea? Pe ce sunt cheltuiți cei mai mulți bani?

Pentru acest an, abia am primit bugetul pe ULBS, urmează să ni-l calculăm și să-l structurăm în funcție de priorități. Pe anul universitar 2017-2018 am avut un buget pe venituri și cheltuieli de 17 milioane de lei. Cheltuielile de personal sunt pe primul loc și reprezintă cheltuiala obligatorie. Urmează bunurile și serviciile pe care le prioritizăm așa cum considerăm, bineînțeles în urma discuțiilor cu prodecanii, cu directorul economic al ULBS și solicitările de la nivelul departamentelor.

Există suficienți profesori, lectori la facultate?

Avem 140 de cadre didactice, dintre care 13 profesori universitari, 37 de conferențiari, 52 de șefi lucrări și 38 de asistenți universitari. Ne descurcăm pentru numărul de studenți pe care îl avem, dar este loc și de mai bine.

Ce salarii au profesorii la facultate, în medie?

Salariile, în urma măririlor existente, sunt destul de competitive. Bineînțeles, sunt mai mici decât salariile medicilor din Spitalul Clinic Județean Sibiu și din celelalte spitale. Dar, până la urmă, nu poți fi cadru didactic universitar la medicină numai pentru a avea un venit. Eu consider că este o vocație. Fiindcă e o muncă în plus care de multe ori ca medic nu justifică salariul pe care îl primești din învățământ, fiindcă poți să-ți regăsești partea financiară în altă parte. Discutăm despre partea de cercetare, despre orele suplimentare pe care le facem, pregătirea anumitor ore, tot timpul trebuie să fii la curent, să-ți upgradezi bibliografia, cunoștințele, fișa disciplinei, tot timpul sunt diverse activități. Lucrăm pe brânci când discutăm de orare, ne mobilizăm, participăm la congrese. Este o muncă, pe care nu o poți face numai ca să câștigi bani, trebuie să ai vocație pentru această ramură.

Fiindcă vorbim despre profesori, nu pot să nu vă întreb despre următorul subiect. Probabil ați citit articolele colegului meu despre „Rețeta portugheză a medicilor sibieni” și „Profesorii-medici sibieni mai au o specializare: sudura țevilor de gaz” - despre nume grele din rândul medicilor sibieni (Bratu, Chicea, Tănăsescu, Boicean ori Ognean) care au publicat articole în reviste din afara domeniului medical, inclusiv reviste piratate. Dvs. ați citit aceste articole, ce părere aveți despre acest lucru?

Pe cel despre sudura țevilor de gaz, sincer, nu l-am citit, dar pe celălalt - da. Lucrurile sunt discutabile. Pot să vă asigur de faptul că nu s-au făcut conferențiari sau profesori universitari doar pe seama acelui articol care a apărut în acea revistă. Standardele sunt mult mai riguroase.

Piratate sunt foarte multe reviste și este o loterie de multe ori în momentul în care trimiți spre publicare la o revistă articolul. De exemplu, pentru Medicina dentară pot să vă spun că sunt puține reviste cotate ISI în țară, dar și în străinătate în care poți să scrii. Automat, trebuie să colaborezi cu alte universități.

Dar mai există o problemă - că în zonele de reviste bine cotate, publicarea poate să dureze și peste 2 ani de zile. Nu știu în alte domenii cât de ușor poți să publici, dar în medicină este greu. Iar în momentul în care trimiți la o revistă și-ți este acceptat articolul, consideri că l-ai prins pe Dumnezeu de picior, iar faptul că revista, site-ul respectiv până la urmă, există, nu știu cum poți să-ți dai seama că e piratată sau nu. Mai am colegi care au trimis la o revistă dentară în Singapore: au plătit taxa, iar revista nu există. E discutabil.

Dar ce părere v-ați făcut când ați citit articolul?

Eu cunosc persoanele în cauză, știu munca din spatele a tot ceea ce reprezintă ei și ca medic, și în calitate de cadru didactic. Nu cred că au făcut-o cu rea intenție sau de a escalada în carieră fantastic (...) Dar vă spun sincer că noi muncim. De dimineața până seara.

În mandatul dvs. cum veți asigura ca profesorii universitari care sunt și șefi de secții la spitalul județean să respecte programul academic și activitatea științifică, inclusiv pentru a avansa în carieră?

În ce sens nu respectă programul academic?

Lipsesc de la ore. Îi înlocuiesc asistenții.

Eu zic că chiar dacă sunt, e vorba de situații particulare. Sunt medici, poate e posibil să aibă o urgență. Șefii de secții sunt cadre didactice titulare, conform regulamentului. Eu nu pot să spun că știu de astfel de situații. Până la urmă, poate cei mai îndreptățiți sunt studenții. Dacă vii la școală, trebuie să primești pregătirea necesară.

Tocmai de asta și vă întreb.

Dar atâta timp cât studenții nu sesizează probleme în acest sens, eu spun că lucrurile merg foarte bine.

De ce credeți că mai persistă mita în spitalele din România, după ce s-au mărit salariile medicilor?

Nu știu dacă este chiar mită. Cred că noi avem, ca pacienți, mentalitatea sau considerăm că dacă îi facem doctorului o mică atenție suntem privilegiați în ceea ce înseamnă tratamentul. Pot să discut prin prisma mea, nu a altora: eu nu pot să tratez pacienții diferit. În momentul în care ajung în centrul stomatologic și lucrez cu studenții pacienți, am aceeași abordare pe care o am și la cabinetul privat. Bineînțeles, că se mai discută despre medicii care cer ei aceste „atenții” – îmi pare foarte rău, dar acolo ține până la urmă de respectul de sine.

Cât de mult ar ajuta Sibiul un spital județean nou, dar și unul regional, care se dorește a fi construit la Cluj?

Un spital județean nou ajută Sibiul, în primul rând, și ajută și Facultatea de Medicină. Am avea o locație nouă, modernă, poate mult mai grupată și ergonomică pentru tot ceea ce înseamnă viața universitară medicală. Și va veni cu aparatură nouă, cu saloane moderne, cu sisteme mult mai performante.

Sunteți mulțumită de cum este administrată ULBS?

Cred că cel mai mult mi-aș dori ca domnul director economic să fi fost dublu licențiat - la Științe Economice, dar și la Medicină. Atunci poate că sigur ar fi înțeles mult mai bine specificitatea domeniului nostru. Vrem să fim competitivi pe plan național și trebuie să înțelegem că medicina este consumatoare - nu putem să facem medicină doar cu creta pe tablă și trebuie să se investească continuu și constant în Facultatea de Medicină.

Anul viitor sunt alegeri pentru rectorul ULBS: v-ați dori să candidați sau să susțineți pe cineva anume?

De candidat, nu, niciodată. Este o responsabilitate enormă, cu un sacrificiu pe măsură. Trebuie să fii născut pentru a fi lider, deci nu oricine poate să fie rector.

Dacă ați fi în fața ministrului Educației, despre ce problemă ați discuta?

Despre alocația bugetară per student. Tot ceea ce înseamnă pregătire înseamnă bani.

Dar cu ministrul Sănătății?

Să sprijine spitalele universitare mai mult; să existe niște directive clare în ceea ce înseamnă drumul în pregătirea rezidenților etc.

Vă mulțumim pentru interviu.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi