Când vezi o mamă în durere infinită, nevoită să-și ducă în mormânt unicul fiu care împlinise la începutul lunii 19 ani, pur și simplu paralizezi. Nu poți face niciun comentariu. Și nici nu ai voie.
Când vezi sute de tineri, colegi și prieteni și zeci de profesori uniți în suferință, când vezi cum fix la ora ieșirii sicriului din biserică ploaia măruntă și neoprită trimite lacrimile îngerilor pentru un suflet bun și pur rămâi fără cuvinte. Cei care în aceste zile ați cârtit pe internet aruncând cu ce aveți mai rău în voi, cu înjurături și acuze învățați măcar acum respectul pentru doliu și bunul simț. M-au impresionat dascălii Sibiului, acești profesori pe care la fiecare mică greșeală sărim să îi jignim, să protestăm în fața școlii, să le contestăm expertiza și priceperea uitând că tot ei sunt cei care zi de zi dăruiesc din sufletul lor copiilor noștri deseori transformându-se în părinți simbolici, încercând să suplinească ceea ce unii dintre copii nu au avut vreodată real acasă: tată și mamă. Au fost de o solidaritate excepțională. Încă un motiv să-mi amintesc că a fi profesor înseamnă întâi a avea vocație și înțelepciune și inimă. Și poate mai cu seamă în cazul profesorilor de la pedagogic. M-au impresionat preoții care au avut decența de a recunoaște absurdul morții unui adolescent, nu au judecat și au îndemnat pe fiecare om să rămână apropiat de familie.
Fix astăzi, Andrei, ar fi trebuit să meargă la Cluj să-și ocupe camera căminului, pentru că era admis la facultate, ar fi început un frumos parcurs academic și o viață studențească minunată. Dar astăzi a fost înmormântat fără să înțelegem vreodată de ce? A fost înmormântat fix în ziua denumită Ziua Europeană fără o moarte rutieră. Și de aici începe partea esențială a argumentului meu. Ce facem ca aceste morți în urma accidentelor rutiere să nu se mai întâmple cel puțin în Sibiu?
Mi-aș fi dorit să fi văzut în curtea bisericii pe cei care au în fișa postului atribuții legate de siguranța traficului rutier fie că vorbim de lucrători sau șefi din poliție și din administrația publică locală sau alte autorități. Dacă o tragedie umană nu schimbă viața noastră, atunci ce altceva? Nu vorbesc despre părinți acum nici despre psihologia adolescentului. Îmi propun totuși să adunăm echipe de specialiști și să realizăm cât de curând întâlniri cu tinerii în licee pe acest subiect. Dar acum vreau să adresez, ca nespecialist, câteva gânduri despre responsabilitatea autorităților locale.
În parcarea de la teatru am zărit o mașină accidentată, câțiva agenți, trecători și un tip înveșmântat în ”moarte”. Întorcându-mă de la înmormântare experimentul mi s-a părut total nereușit. Nu poți să parodiezi nicio tragedie cu atât mai mult moartea. Și nu cred că are vreun efect în reducerea accidentelor rutiere, această imagine așa cum nici imaginile cu cancerul pulmonar de pe pachetele de țigări nu au efecte asupra fumătorilor. Tot în aceste zile citesc despre o altă campanie de prevenire a accidentelor rutiere susținută de IPJ Sibiu, prin Serviciul Rutier, Arhiepiscopia Sibiului și Inspectoratul Școlar Județean Sibiu. Slavă Domnului în sfârșit mi-am zis.. Mă gândeam că se vor implica preoții în gestionarea traficului după slujba de duminică. Nicidecum. Era vorba de o campanie ”Prevenție prin artă” prin care elevi de licee au...desenat... apoi un concurs cu like-uri. M-am oprit. Că banii strânși vor fi donați unei familii care a suferit înseamnă o finalitatea bună dar metoda este ineficientă. Nu e nicio legătură între desen și accident auto cum nu e nicio legătură între înghețată și viroză respiratori. Vă dați seama că liceenii vor desena frumos, că poate fi o acțiune plăcută dar nu ei sunt acei conducători care au riscul de a provoca accidente. Unii dintre ei nici măcar nu au permis. O persoană care conduce periculos oricâte desene va face nu-și va schimba comportamentul. Altele sunt cauzele. În fine. O campanie ineficientă. Totuși altceva se poate face.
Reținem că România este pe primul loc în Europa la decese pe șosea conform ultimei statistic a UE din 2018 (96 morți/1milion locuitori). La polul opus este UK cu 28, Danemarca 30 și Germania 39. Trist, tot pe primul loc suntem la decese în urma accidentelor din orașe. Păi când în Sibiu săptămână după săptămână și alteori zi de zi sunt accidente cu victime și parcă recent din ce în ce mai mulți decedați începi să-ți pui probleme și să adopți măsuri de urgență. Măsuri eficiente. Ca șef al Poliției Rutiere sau ca șef al între IPJ-ului, ca responsabil de la primărie sau chiar primar, a doua zi după accidentul mortal mergi la fața locului și soliciți expertiza specialiștilor implicați în analiza cauzelor. Să rezumi totul la viteza excesivă, neadaptare la condițiile de trafic, consum de alcool nu e suficient. Reprezintă o explicație dar pe mine mă interesează altceva. Ce fac autoritățile să educe publicul și să creeze măsuri prin care conducătorii sunt instruiți, ghidați, forțați chiar să conducă prudent?
Mă încântă acțiunile din weekend ale poliției rutiere, îi vedem pe bulevard, alteori la doi pași de un club oprind șoferii pentru fiolă. Și citim grozăvia: zeci de permise suspendate pe fondul consumului sau mai nou conducători fără permis.
Am o primă bănuială că transformarea intersecțiilor semaforizate în sensuri giratorii a înlesnit traficul, a diminuat timpul de așteptare, dar a dat libertate conducătorilor auto să apese mult mai mult pe accelerație, să intre cu viteză, să nu anticipeze distanțele dintre mașinile din giratoriu, să facă erori fatale. Cel puțin șoseaua Alba Iulia pare o pistă de formule. Cobori cu viteză, intri în curbe, eviți giratoriu, cu ușurință poți atinge viteză peste limită. Doar acest tronson în ultimele 10 zile a înregistrat trei accidente, cel de luni noaptea, unul la nici 100m distanță și altul pe 16 septembrie când au existat trei victime. Depășești viteza din cauze individuale dar și pentru că traseul însuși permite asta. De exemplu câteva limitatoare de viteză succesive nu ar fi dat șansa cuiva să depășească 50km/h. Am trecut ieri prin orașul vecin, Alba Iulia și nu prin centru, cât pe străzi secundare (unele în apropierea școlilor) și chiar acest gând am avut. Aveam o grămadă de limitatoare din cauciuc. Uite cum organizarea șoselei te obligă la o viteză redusă. Cum poate Alba și nu Sibiu? Mi-aș dori să văd statistic nu doar numărul de accidente rutiere din ultimii ani, ci mai ales o hartă a zonelor de risc din oraș. Pe ce străzi au loc cele mai dese accidente, la ce ore din zi sau noapte, în ce zile din săptămână (probabil mai des în weekend), care este vârsta medie a conducătorului (este tânăr sau matur?), cine sunt conducătorii (sunt din Sibiu sau din afara Sibiului?- dacă sunt din afara Sibiului probabil au probleme în orientarea în oraș, semnalizarea fiind deficitară), etc? Sunt doar câteva întrebări care ar trebui să regândească, să proiecteze diferit circulația în oraș pentru o mai mare siguranță.
Pe 12 septembrie o tânără este lovită pe zebră pe strada Bâlea. Pe 6 august patru persoane sunt rănite grav pe aceeași stradă, fiind necesară descarcerarea. În 10 iunie alt accident tot pe Bâlea. Și dacă mai citești presa mai găsești alte accidente acolo. Semn că este o stradă a accidentelor, acolo lângă casa fostului primar. Abia astăzi pe seară am văzut niște muncitori care montau limitatoare de viteză. Totuși, cam târziu. Nu ai nevoie de victime pentru a gândi strategic și preventiv. Cunoaștem că dacă porți centura reduci riscul de a muri cu 50% pentru locurile din față, 25% pentru locurile din spate și 60% în cazul scaunelor pentru copii.
Am întrebat un neamț și un olandez mutați în Sibiu dacă la ei sunt asemenea accidente grave în orașe. E adevărat, o explicație ține de cultură și educație și implicit de respectarea regulilor de către cetățeni. Oamenii merg la plimbare pe jos, nu scot mașina din parcare pentru a se deplasa 3km până în centru la un suc. Da, folosesc biciclete. Dar mi-au spus ceva:
1. pistele de bicicletă sunt complet depărtate și diferite de șosea, nu se intersectează precum vedem în Sibiu când biciclistul merge în paralel, ajunge în giratoriu și trebuie să coboare. Statistic vorbind bicicliștii, pietonii și motocicliștii reprezintă peste 50% din morții de pe șoșele (OMS, 2018). 2. în afara orașelor, pe autostrăzi sunt accidente grave dar în orașe există ceva diferit. Au rute ocolitoare, centuri și pasaje supraterane care traversează orașul astfel încât să nu se concentreze traficul în orașe. Aici suntem departe. Noi bine că facem un super mall chiar lângă podul gării, la 2 pași de centru. Cât tupeu, câtă nebunie. 3. sunt mult mai multe străzi și tronsoane cu limitatoare de viteză, mai ales în apropierea spitalelor, școlilor, grădinițelor. Pe noi ce ne oprește? Cât costă? Unul de 40mm de cauciuc l-am găsit la 120 lei. 4. au radare fixe în oraș. O grămadă. Le vezi, te fotografiază, zâmbești, plătești niște euro frumos și înveți să conduci educat. Nu ar strica să fie câteva și prin Sibiu. 5. au mai multe zone cu limită de viteză de 30km/h 6. au sute de intersecții semaforizate și corect sincronizate, nu sensuri giratorii. La giratoriu doar încetinești. La semafor, te oprești. Ceea ce reduce riscul. 7. și au mai zis ceva, au mai multă poliție pe șosea. Te trezești la orice pas cu poliția lângă tine, au poliție eficientă, care nu e coruptă și care se bucură de respectul cetățenilor. Și au amenzi mari. Amenzile mari reduc infracționalitatea.
Mi-aș dori să văd îmbunătățiri în orașul acesta și poate un limitator de viteză, acolo pe Alba Iulia, cu numele Andrei. In Memoriam.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Poliției Rutiere , Alba Iulia , Accident Vascular Cerebral , Arhiepiscopia Sibiului , Serviciul Rutier Sibiu , Ziua Europeană , moarte , Pentru Sibiu , Slavă Domnului , ansdrei , Oratoriul In Memoriam Márton Á
Vizualizari: 54097
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Gigi
Acum 1 oră
Jeg de sas
Acum 1 oră
Gelu
Acum 1 oră
Aci Duțu
Acum 1 oră
Kokos