Bugetarea participativă de anul acesta: 150 de sibieni ”se bat” pe 1,5 milioane de euro

Aproape 150 de sibieni au realizat, în această toamnă, propuneri de proiecte care să primească finanțare de la bugetul local prin intermediul ”bugetării participative”. Campanie în care sibienii vin cu idei, tot sibienii le votează, iar Primăria se angajează să le implementeze pe cele mai cerute. De la zonă de belvedere în Gușterița, la desființarea unor parcări sau crearea zonei metropolitane, proiectele propuse de sibieni sunt extrem de diverse.

Aproape 150 de proiecte au fost transmise de către sibieni în atenția administrației locale în primele trei săptămâni ale lunii septembrie, perioada alocată acestei etape din cadrul Bugetării participative.

Proiectele depuse urmează a fi analizate de către reprezentanții administrației locale până pe 20 octombrie. Cele care întrunesc condițiile de participare în cadrul acestei campanii, urmează a fi supuse unei prime runde de vot, urmată de cea finală.

Proiectele depuse sunt grupate pe șase categorii: 1. Alei, trotuare și zone pietonale. 2. Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației. 3. Spații verzi și locuri de joacă. 4. Amenajare spații publice (mobilier urban, etc.). 5. Educație. 6. Smart City.

Desființări de parcări și belvedere

La categoria ”Alei, trotuare și zone pietonale” sunt înscrise 24 de proiecte. De la extinderea aleilor în parcul Sub Arini sau repararea unora dintre cele existente, la amplasarea de aspersoare în zonele verzi dintre trotuare și carosabil, la reparații de trotuare în cartierul Terezian sau a celor de vizavi de Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului.

Există și un proiect prin care se cere desființarea locurilor de parcare de pe domeniul public din zona centrală, începând de la Piața Mică până la străzi precum Turnului, Faurului, Felinarului, 9 Mai etc. ”Din același motiv pentru care acest lucru a fost făcut pentru strada Nicolae Bălcescu și Piața Mare. E straniu că o plimbare acolo e considerată una din atracțiile majore ale orașului, în timp ce plimbarea prin oricare din străzile și piețele enumerate, eliberate de mașini, este considerat ceva inacceptabil. De asemenea, locurile de parcare sunt puține relativ la impactul negativ pe care îl generează”, motivează Miron Damian, inițiatorul proiectului. Tot legat de parcări, printr-un alt proiect este propusă amplasarea de stâlpi delimitatori pe trotuarele cel mai des folosite de către șoferii indisciplinați drept locuri de parcare.

În schimb, este solicitată o parcare pe Aleea Geniștilor, în zona coșurilor de gunoi, a uneia oblice pe str. Pielarilor.

Pentru infrastructura bicicliștilor este propusă amplasarea de semafoare specifice acestora, dar și de crearea unor marcaje separate, pe lângă trecerile de pietoni, pentru bicicliști. În zona Văii Săpunului este propusă o pistă de biciclete, iar pentru pistele de pe bd. Vasile Milea și str. Nicolae Iorga este cerută amplasarea unor separatoare față de traficul auto.

O idee mai veche a celor de la Urbana este propusă a fi implementată și de către Mircea-Radu Scorțar: amenajarea unei terase panoramice pe Dealul Gușteriței, în zona Turnului lui Falkenhayn, plus a unui acces prin intermediul unei alei pavate. De altfel, acest proiect apare și în alte categorii, propus și de alte persoane.

Amenajarea zonei de belvedere din dealul Gușteriței

Lista proiectelor mai include limitatoare de viteză în zona parcul Tineretului – Spitalul Județean, creșterea numărului de coșuri de gunoi din oraș, dar și amenajarea unor pasarele pentru trecerea peste calea ferată. ”De foarte mult timp, o mare parte a fluxului pietonal între cartierul Lazaret și Piața 1 Decembrie se desfășoară direct peste liniile de cale ferată, accesul făcându-se prin găuri în gard și pe niște scări metalice improvizate. Chiar dacă acest obicei este deja înrădăcinat în conștiința comună, el este un pericol constant pentru viața pietonilor și pentru traficul feroviar. Aceste treceri ar trebui desființate și înlocuite fie cu o pasarelă peste linii, fie cu un pasaj subteran (posibilitate de a prelungi pasajul existent din gară)” este o altă propunere formulată de Tudor Orlandea.

Printre proiectele propuse de sibieni la această categorie se propun și o serie de măsuri precum anularea sensului unic de pe Calea Dumbrăvii sau mărirea numărului de locuri de taxi din zona parcului Astra, dar și spălarea periodică a trotuarului din Sub Arini paralel cu bulevardul Victoriei, acoperirea pieței agro-alimentare Cibin, plantarea de copaci în Lazaret, Reșița și Gușterița.

Pietonii, bicicletele și mașinile să aibă fiecare drumul lor

27 de proiecte au fost înscrise la categoria „Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației”.

Aici, sibienii propun fie panouri fonoabsorbante de-a lungul căii ferate și a viaductului de la Gara Mică, fie sisteme de închidere a bicicletelor, astfel încât acestea să nu mai poată fi furate. Este propusă, totodată, extinderea sistemului de treceri de pietoni ”inteligent semnalizate”, proiect propus și anul trecut și implementat deja în cazul a trei treceri de pe bd. Vasile Milea și a celei de pe șoseaua Alba Iulia, din zona benzinăriei Aral.

Tema ”separării” traficului pietonal și ciclist de cel auto este pe larg regăsită în propunerile de la această categorie: semafoare cu buton în mai multe zone din oraș, pasarele pentru pietoni pe șoseaua Alba Iulia și bulevardul Vasile Milea, limitatoare de viteză și treceri de pietoni mai bine marcate în zona Pieței Cluj și a Țiglarilor, dar și separarea benzilor de circulație de pistele de biciclete cu parcări auto, aflate la distanță de pistele de biciclete (pentru ca pasagerii să aibă spațiu pentru a deschide portierele). ”O soluție simplă de implementat este mutarea parcărilor auto longitudinale înspre centrul carosabilului flancând pistele destinate bicicletelor, creând astfel un culoar protejat”, arată Alexandru Dudilă, cel care a venit cu această propunere pentru străzile Justiției, Transilvaniei, Calea Dumbrăvii, bd. Mihai Viteazul și cel al Victoriei.

Pistele de biciclete să fie despărțite de benzile de circulație, este una dintre propuneri

Un proiect propus de Cosmin Albu prevede licitarea locurilor de parcare rezidențiale, iar pe Victoriei și pe Dealului se cere introducerea unor (noi) limitatoare de viteză. Dani Bărbat cere și implementarea Zonei Metropolitane, iar Alex Stănese propune amplasarea de stații de autobuz ”smart”, unde sibienii să poată asculta muzică, naviga pe internet ori scoate bani de la ATM-uri.

O parte din proiectele înscrise în această categorie depășesc bugetele maxime alocate pentru astfel de idei (150.000 de euro, cu tot cu TVA). Astfel de proiecte propuse sunt amenajarea unei parcări supraetajate în Vasile Aaron, asfaltarea unei porțiuni din strada Dristribuției sau amenajarea unor noi sensuri giratorii prin oraș.

Dumitru-Cristian Bichiș propune și el un proiect de o anvergură, care propune amenajarea unei piste de biciclete și a unei alei pietonale care să lege zona cartierului Arhitecților de Calea Dumbrăvii. ”Pista de biciclete ar ofer un avantaj major în privința eco-mobilității locuitorilor zonei din sudul Pădurii Dumbrava (trupul intravilan DJ106C al Municipiului Sibiu, Cartierul Arhitecților), pentru că ar oferi posibilitatea utilizării bicicletelor în deplasarea spre locurile de muncă, iar pentru copiii spre unitățile școlare, lăsând deoparte mașinile personale (unica variantă de deplasare în prezent) care aglomerează Calea Cisnădiei. Totodată pista de biciclete și aleea de promenadă ar fi o excelentă variantă de petrecere a timpului liber pentru sibieni dar și pentru turiști”, arată sibianul.

O altă propunere de anvergură este crearea unor linii de transport cu autobuzul dedicate exclusiv elevilor din ciclul primar și gimnazial, care să fie însoțiți de polițiști locali. Propunerea vine din partea PNL Sibiu.

Cea mai accesată categorie: a spațiilor verzi și locurilor de joacă

Nu mai puțin de 36 de proiecte au fost înscrise la categoria ”Spații verzi și locuri de joacă”. La această categorie, sibienii cer fie parcuri, terenuri de sport și locuri de joacă în zone clar desemnate: str. Oașa, șos. Alba Iulia în zona Orzului, Marmeladă, Vasile Aaron – Lazaret, cartierul Tineretului, Turnișor – Gh. Asachi/Zăvoi, Aleea Șelimbăr, Ștrand – prof. Aurel Moga, și chiar și în parcul Tineretului, unde să fie amenajat un teren pentru mai multe sporturi.

O ”ambulanță verde” pentru relocarea arborilor

Sibienii au propus și ca străzi intens circulate din Sibiu să fie remodelate pentru a avea mai multe suprafețe verzi, pe care să fie plantați copaci: str. Andrei Șaguna, zona intersecției dintre șos. Alba Iulia și E.A. Bieltz sunt doar două exemple în acest sens. Amplasarea de culturi de mușchi care atrag poluanți, elaborarea unei strategii ”verzi” a orașului, amenajarea de parcuri pentru câini, amplasarea de tiroliene și amenajarea unei zone de relaxare în Sub Arini sau plantarea a 5.000 de salcâmi prin Sibiu intră tot în aceeași categorie. Unde Emanuel-Constantin Lazăr propune și achiziționarea unei ”ambulanțe verzi”, adică a unei autospeciale capabilă să extragă și replanteze arbori cu un diametru de până la 30 de cm la colet.

Un alt centru al Sub Ariniului

23 de proiecte au fost înscrise la ”Amenajarea spațiilor publice”. La care sibienii propun diferite sisteme de colectare a deșeurilor, inclusiv amenajarea de platforme subterane, amplasarea de echipamente de fitness, de toalete ecologice automate sau montarea de dulapuri și vestiare în apropierea terenurilor de sport. Zone cu Wi-Fi, dar și cinema în aer liber sau chiar amenajarea unui nou ceas medieval în oraș sunt alte propuneri din această categorie.

Laurențiu Gabriel Dogaru propune regândirea zonei din parcul Sub Arini unde se află pavilionul de muzică. ”Acest proiect propune construirea unui amfiteatru cultural care să includă sau să înlocuiască actualul pavilion, înlocuirea și modernizarea fântânii arteziene cu una modernă și atractivă, înlocuirea locului de joacă pentru copii cu unul modern, sigur și adaptat nevoilor de dezvoltare ale copiilor. Integrarea acestora într-un proiect unitar, care să cuprindă și modernizarea aleilor, zonelor publice, simultan cu refacerea zonelor verzi, a albiei pârâului”.

În categoria ”Educație” există o propunere ca în Sibiu să fie amplasată, la o scară de 1:600.000.000, o machetă a sistemului solar

 

În categoria Educației sunt propuse 18 proiecte. De la amplasarea de automate pentru împrumutul de carte, la rasteluri pentru biciclete în școli, campanii de prevenire a hărțuirii în școli, unde să fie implementate cursuri de robotică/programare pe modelul Științescu Hub. Renovarea sălilor de sport, dar și amenajarea unora terenuri de sport sau introducerea unor table interactive sau smart fac parte din proiectele propuse, alături de dotarea Palatului Copiilor cu diferite echipamente sau crearea unui centru educațional de tip afterschool. Iulian Bisericaru propune ca zidul târgului Obor să fie transformat în ”zidul Solemnității” pe care să fie transcrise citate ale unor personalități din România.

Date deschise

La categoria Smart City au fost depuse cele mai puține proiecte, 14 la număr. Unul propun amplasarea de camere video care să surprindă contravențiile șoferilor din oraș, alt proiect propune realizarea unor tururi virtuale ale muzeelor din Sibiu, în timp ce Ovidiu Corcheș propune Primăriei să realizeze o aplicație pentru asociațiile de proprietari, prin intermediul căreia să fie afișate taxele de plătit, cele încasate, dar și cheltuielile realizate.

Tot în spiritul transparenței, Mihai Pantiru propune implementarea ”Sibiu Open Data”, adică realizarea unei platforme în care Primăria să publice cât mai multe date publice. Sisteme inteligente de irigare, totemuri interactive pentru turiști, dar și crearea unei aplicații pentru transmiterea în timp real a poziției autobuzelor Tursib.

Ce urmează?

După ce aceste proiecte vor fi selectate în funcție de eligibilitate, sibienii sunt chemați la două runde de vot. ”Votul are loc în două etape distincte. În prima fază de vot, fiecare cetățean înscris pe platforma bugetării participative poate alege şase proiecte (câte unul pentru fiecare dintre cele şase domenii stabilite). În această etapă, se vor selecta 30 proiecte (primele trei proiecte clasate în ordinea numărului de voturi din fiecare domeniu vor intra automat în a doua etapa de vot, iar restul în funcție de numărul de voturi, indiferent de domeniul din care fac parte). În a doua etapă, fiecare cetățean poate alege un singur proiect din cele 30 stabilite în prima fază. Vor fi selectate un număr de 10 proiecte. Cel mai votat proiect din fiecare domeniu va fi selectat automat, iar restul vor fi selectate în funcție de numărul de voturi, sau oportunitatea proiectului la nivelul municipiului, indiferent de domeniul din care fac parte. Fiecare participant poate vota o singură dată în fiecare etapă a votului. Votarea online presupune înregistrarea prealabilă pe platformă”, descriu reprezentanții administrației locale.

Prima rundă de vot este programată între 21 și 31 octombrie 2019. Lista completă a proiectelor depuse în acest an o puteți consulta aici.

Două din nouă

Anul trecut, dintr-un număr similar de proiecte depuse ca și în acest an, Primăria a ales să finanțeze nouă. Din acestea, până acum au fost implementate două: 12 unități de învățământ au fost dotate cu jocuri Playform, un tip de joc pentru exterior educativ și distractiv, conceput pentru a stimula imaginația și creativitatea copiilor, iar patru treceri de pietoni (trei pe Milea și una pe șoseaua Alba Iulia) au fost ”iluminate inteligent”.

Sursa imaginilor din text: bugetareparticipativa.sibiu.ro

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).