Informatorii și colaboratorii Securității din Sibiu, ”spălați” de foc și nepăsare

Cazul directorului executiv al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Sibiu, Eugen Iordănescu, este unul din puținele în care CNSAS a putut face dovada colaborării unui sibian cu Securitatea comunistă. Cauza este explicată de către istoricii care au analizat activitatea Securității, dar și a evenimentelor din și de după 1989. Sunt două mari posibilități: dosarele au ars în incendiul de la sediul Securității din zilele revoluției, fie au fost sustrase în primele zile de libertate. O altă variantă este că în anii de după 1989, mass-media locală nu a fost extrem de interesantă de cei care colaboraseră cu fosta Securitate.

Iordănescu, ”prins” în Cluj, nu în Sibiu 

Notele identificate de CNSAS în care apare Eugen Iordănescu provin din fondul de arhivă al Securității Cluj, nu din Sibiu. Este evident, atâta vreme, cât activitatea surprinsă în aceste note îl găsesc pe proaspătul student Iordănescu în Cluj.

Doar că informațiile primite de Turnul Sfatului care îl vizau pe Iordănescu și pentru care s-a început procesul de căutare la CNSAS viza activitatea lui de informator încă de pe vremea când era licean în Sibiu. CNSAS nu a identificat însă niciun dosar care să-l vizeze pe Iordănescu în acea perioadă. Sunt două variante: fie ca informațiile noastre să fie greșite, fie ca dosarul de colaborator al lui Iordănescu din timpul liceului să fi dispărut.

foto dragos dumitru

Eugen Iordănescu a explicat în timpul procesului intentat de CNSAS și judecat la Curtea de Apel București că a fost nevoit să colaboreze cu securitatea pentru a fi lăsat să-și continue studiile. Această apărare nu ar sta însă în picioare dacă ar fi apărut un eventual dosar din arhiva securității Sibiu.

”Legendele” arhivei securității de la Sibiu

Prof. univ. dr. Cristian Troncotă, profesor în cadrul ULBS, din 1984 și până în 1994 a fost cercetător în arhiva Ministerului de Iinterne, din care făcea parte și arhiva Securității. Un specialist avizat asupra documentelor existente în arhivele Securității în 1989 și asupra celor care ne-au mai rămas, Troncotă spune că întreaga arhivă a Securității Sibiu a ars în timpul evenimentelor din 1989. ”A fost distrusă în întregime arhiva Securității din Sibiu. Acolo au fost și două decese din partea lucrătorilor: un ofițer care era șeful arhivei, locotenent-colonelul Chiran, și un subofițer. S-a tras cu proiectile de către unitatea militară care se afla vizavi de clădirea Miliției și Securității. Unul dintre proiectile a nimerit in depozitul de arhivă și a ars întreaga arhivă: dosare personale ale informatorilor, Fondul penal și documentar și un Fond de corespondență neoperativ. În afara de cele petrecute la Sibiu, multe documente, în cifre de zeci de mii de dosare de urmărire informative și dosare personale ale agenților, au fost distruse”, spune Troncotă în cadrul unui interviu acordat Jurnalului Național, explicând motivul pentru care CNSAS nu are fond de documentare pentru eventualii colaboratori sibieni ai Securității.

Locotenent-colonelul Chiran a fost rănit în timp ce încerca să se refugieze în unitatea militară vecină sediului Securității. A fost dus la spital și operat, având șanse reale de vindecare. Din ordinul col. Aurel Dragomir, șeful Garnizoanei Sibiu în acea perioadă, ofițerul a fost dus în unitatea 01512, a fost dezbrăcat și abandonat într-o sală de sport, fără hrană, cu apă insuficientă, în frig, lipsit de orice formă de îngrijire și fără asistență medicală. A rezistat trei zile, în dimineața zilei de 25 decembrie 1989, Silviu Chiran a decedat.

Varianta incendierii voluntare

Alte opinii susțin ideea că focul de la arhiva Securității Sibiu a fost pus intenționat de lucrătorii de aici. ”Au dat foc la dosare operative, aflate în curs de realizare. Nu s-a incendiat arhiva. Focul a început înainte să apară demonstranții în clădire. S-a pus foc în noaptea dintre 21 și 22. Dimineața, la ora 10, fetele de la serviciul cabinet, cele care au fost apoi telefoniste la STS, au ars o altă serie de documente într-o încăpere la etajul doi al sediului securității. Acum este acolo un birou de copiat acte. O parte din dosare au fost luate de către armată. Un camion de la unitatea militară de peste drum a venit și a încărcat o serie de documente. O primă sortare s-a făcut chiar în curtea securității și ce nu avea valoare a ars acolo. Restul a fost preluat de către armată”, susține istoricul Corvin Lupu.

Informația potrivit căreia Iordănescu ar fi fost colaborator înainte de facultate este confirmată de surse apropiate sistemului de informații. ”Pe Iordănescu l-au folosit imediat după evenimentele din decembrie 1989. L-au băgat în presă imediat după revoluție. Apoi s-a ocupat de fondurile Phare. Iordănescu a fost informator la securitate încă din Sibiu, pe când era elev. Dosarul de aici nu a fost găsit de CNSAS, pentru că fie a ars, fie de el s-a ocupat cine trebuie. E posibil să-l fi recuperat chiar el, fie a fost manevrat cu aceste note”, susțin aceste surse.

Pe cine interesează?

La 30 de ani de la Revoluție, puțini mai sunt interesați de cine colabora cu serviciul de represiune al dictatorului Ceaușescu. De altfel, nici înainte de acești 30 de ani nu era văzută ca fiind o problemă colaborarea cu fosta Securitate. Un caz extrem de clar este cel al lui Laurențiu Smaranda. Dacă în 1981 era maior al Securității, șeful Serviciului III, 20 de ani mai târziu ocupa funcția de secretar al Universității Lucian Blaga. Loc unde și astăzi sunt colegi  investigatorii fostei Securități (Troncotă), cu colaboratori dovediți, Eugen Iordănescu, dar posibil și alții nedovediți din motivele enumerate mai sus. ”Aproape toată viața politică și cea din administrația de stat și instituțiile statului este viciată de Securitate. E plină de turnători care au învârtit România timp de 30 de ani”, spune prof. univ. dr. Corvin Lupu.

Eugen Iordănescu așteaptă continuarea

Eugen Iordănescu a declarat în urma deciziei Curții de Apel București care a constatat calitatea sa de colaborator al Securității că se așteaptă ca acest demers inițiat de Turnul Sfatului să vizeze mai multe persoane publice din județ. ”Nu e nimic de comentat aici. Legea este una pentru toți și trebuie respectată, nu există nimic de comentat. Legea este baza oricărui stat de drept. Nu are cum să-mi afecteze această decizie în niciun fel activitățile mele. Nu fac politică, nu am fost ales. Am de gând să public toate notele puse de CNSAS în dosar, să fie publice pentru toată lumea. Trecutul trebuie să ni-l asumăm cu totul, fiecare dintre noi, pentru că este al nostru. Ce ați început cu mine, din motive personale, de răzbunare sau știu eu de ce, ar trebui continuat și cu alte persoane, să fie o acțiune de principiu. Din punctul meu de vedere, toate documentele trebuie să fie publice, să nu fie accesibile doar în baza unei cereri, trebuie să se știe tot. Trecutul, bun sau rău, ne vom feri să-l repetăm doar dacă  vom ști totul despre el”, a declarat directorul executiv al Camerei de Comerț.

De la declarația din 2 octombrie și până acum, Iordănescu nu a dat publicității notele informative descoperite de CNSAS.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro