Luni,
29.11.2021
Innorat
Acum
10°C

Proiectul gastronomic ce vrea să schimbe strategia Sibiului: „Noi trăim în paradis”

Proiectul gastronomic ce vrea să schimbe strategia Sibiului: „Noi trăim în paradis”

Gastronomia va deveni un element important al strategiei de dezvoltare a județului Sibiu, iar producătorii locali vor ști mai bine cum să-și prezinte produsele și astfel cum să-și crească propria afacere care să devină reprezentativă pentru regiune. „E important să știți că noi trăim în paradis. Satele din jurul orașelor ne dau absolut tot ceea ce ne dorim, trebuie doar să conștientizăm că avem toate bogățiile acestea și să fim bucuroși de ele. Și să-i ajutăm pe cei care produc în satele noastre să ajungă mai departe”, spune Cristian Cismaru, fondatorul Asociației My Transylvania.

Lansat în primăvara anului 2018, proiectul Eurega, care își propune să protejeze și să stimuleze patrimoniul cultural culinar, a ajuns în etapa când este gata să pregătească principalele sintagme despre gastronomie care să fie incluse în strategia județului Sibiu.

Manual pentru producători și ghid pentru viață sănătoasă

Proiectul Eurega este finanțat cu fonduri europene nerambursabile și este unul distinct de programul Sibiu - Regiune Gastronomică Europeană. Proiectul își propune să realizeze ceea ce era de așteptat de la programul Sibiu-RGE: crearea unui manual de proceduri pentru susținerea IMM-urilor și micilor producători pentru ca produsele locale să devină baza consumului și să se păstreze valoarea adăugată în județ, devenind astfel un instrument de creștere economică, precum și elaborarea unui ghid de viață sănătoasă, despre consumul de produse locale. Rezultatul final așteptat este asumarea de către sibieni a valorii gastronomiei locale.

„CJ derulează acest proiect care, pentru a înlătura orice confuzie, trebuie să știm, este un proiect distinct față de programul Sibiu-RGE. Este însă derulat cu parteneri din paltforma regiunilor gastronomice europene. Practic, este un schimb de bune practici prin care se urmărește să identificăm și să introducem o politică publică prin care să introducem gastronomia în strategia județului. Scopul este - crearea unor regiuni mai puternice și rezistente. Ne dorim ca să intrăm în trendul regiunilor europene care pun accent în mod cu totul special pe această parte de gastronomie, folosirea patrimoniului local în alimentație sănătoasă. Și avem cu ce și cu cine”, a declarat Daniela Cîmpean la ședința CJ de joi, 24 octombrie, când au fost prezentate rezultatele implementării proiectului până la etapa actuală.

cimpean cismaru

„Piața Transilvania e un exemplu de bună practică, dar noi nu știm dacă producătorii pot să țină producția sau nu”

Manager de proiect este Doris Banciu, care ne-a spus că până în mai 2020 „suntem obligați să adoptăm o hotărâre a CJ prin care să se aprobe modificarea strategiei cu includerea gastronomiei în cele cinci obiective - turism sustenabil, sprijinirea IMM-urilor și conectarea urbanului cu rurarul, agricultură, educație, sănătate”.

„Am avut întâlniri cu factorii de interes la nivel local - micii producători, asociații, hotelieri, restaurante -, s-au identificat nevoile lor; am avut și schimb regional de experiență. Am fost la Barcelona, la Kuopio, Debrecen, iar săptămâna următoare mergem la Rhodos în Egeea de sud. La Barcelona am vorbit despre educație, în Finlanda, despre sănătate, la Debrecen - despre susținerea micilor producători, iar la Rhodos vom vorbi despre turism sustenabil. Noi am invitat la discuții medici nutriționiști, reprezentanți ai DSV, DSP, producători, IMM și în baza consultării cu ei am ajuns la aceste concluzii: că nu există o bază de susținere a IMM-urilor. Noi punem la dispoziție Piața Transilvania, care e un exemplu de bună practică furnizat de CJ Sibiu, dar în spate noi nu știm dacă producătorii pot să țină producția sau nu. Sunt importante mecanismele de sprijinire a IMM-urilor - cum să se fiscalizeze, cum să își crească producția - acolo simt ei o mare lipsă. De asemenea, toată lumea zice să mâncăm sănătos, dar nimeni nu știe cum se face. În Catalunia există planul gastronomic al regiunii - acolo se știe că în vârful piramidei sunt chipsurile, jos - legumele, că piramidele au mai multe fețe etc.”, ne-a explicat Doris Banciu.
doris banciu

După prezentare, consilierii județeni au ieșit în curtea instituției, unde au fost invitați să guste mai multe feluri de mâncare realizate din produse locale. Fondatorul Asociației My Transylvania și organizator al brunch-uri în localitățile din jurul Sibiului și nu numai, Cristian Cismaru, a vorbit despre importanța cunoașterii producătorilor locali și despre asumarea valorii gastronomiei locale.

E important să știți că noi trăim în paradis. Chiar dacă o să zâmbiți, vă zic că așa este și satele din jurul orașelor ne dau absolut tot ceea ce ne dorim, trebuie doar să conștientizăm că avem toate bogățiile acestea și să fim bucuroși de ele. Și să-i ajutmăm pe cei care produc în satele noastre să ajungă mai departe”, a spus Cristian Cismaru. Acesta a povestit că până acum a identificat nevoia de învățare a producătorilor locali.

Producătorii n-au nevoie de lucruri tehnice, ci de cineva care să-i ia de mână

cristian cismaru

„Ne-am dat seama că nu știm cum să-i ajutăm pe producătorii noștri. Asta o să fie rezultatul proiectului - un ghid care o să-i ajute pe producători. Vom identifica nu numai răspunsuri la întrebări, dar și cine îi ajută pe ei, cu adrese și numere de telefon. Producătorii n-au nevoie de lucruri tehnice, ci pur și simplu au nevoie de cineva care să-i ia de mână, ca pe copii. Al doilea instrument va fi un ghid de viață sănătoasă. În multe țări există dietă regională - la Marea Mediterană se bucură de un fel de mâncare, la fel la nord sau în vestul Europei. Ca să știm cum să trăim sănătos, trebuie să știm să mâncăm sănătos, cum ne mișcăm, cum trebuie să facem anumite lucruri sociale, cum stăm la masă împreună, de ce stăm la masă, de ce să zâmbim mai mult - toate aceste lucruri ne ajută. Nu în ultimul rând, e ceea ce se numește asumarea publică. Trebuie să învățăm de la alții cum a funcționat la ei. În regiuna Cataluniei mottoul lor în același proiect este Noi suntem gastronomie. La așa ceva vrem să ajungem și noi - să zică lumea, dacă avem 10 feluri de brânză, suntem ceea ce producem, adică ne asumăm că asta ne face nouă bine”.
Producătorii recunosc că există multe lucruri - în special care țin de birocrație - pe care nu le știu, dar care, în același timp, îi împiedică la anumite etape să se dezvolte.

„Pentru producători există și locuri unde lucrurile sunt rupte”

Minodora Herbei este producător de gemuri, dulceață și siropuri din Marpod și lucrează sub marca Din Hârtibaciu, cu drag, care face parte din Asociația Hosman Durabil. „Sunt la stadiul de promovare, pentru că imaginea contează foarte mult și trebuie să ai răbdare”, ne-a spus producătorul.

Minodora Herbei crede că ghidul pe care vor să-l elaboreze cei care s-au implicat în proiectul Eurega în Sibiu va fi benefic producătorilor locali. „Este foarte important, pentru că până la urmă la țară și numai oamenii duc lipsă de informații nu numai economico-financiare, dar chiar și în ceea ce privește obținerea autorizațiilor pentru ca să poți să ajungi cu marfa pe tarabă. Există multă deschidere, dar există și locuri unde lucrurile sunt rupte. Spre exemplu, poți să primești cu ușurință un atestat de producător atunci când faci dovada că acele legume sau fructe există în grădina ta, dar lucrurile se opresc la DSP unde ni se spune că cu acest atestat nu pot să dea autorizarea sanitar-veterinară, dar care se dă pentru lapte, pentru că producătorii au un așa zis sindicat sau asociații puternice. Producătorii de siropuri și de dulcețuri nu au asta”.

Proiectul EUREGA este cofinanțat în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, programul Interreg Europe, obiectivul 4.1 Îmbunătățirea politicilor privind patrimoniul natural și cultural. Valoarea totală a bugetului aferent Consiliului Județean Sibiu este de 146.987,00 euro (finanțare nerambursabilă – 124.938,95 euro, contribuție proprie – 22.048,05 euro), iar durata de implementare este iunie 2018 – mai 2022. Partenerii Sibiului în acest proiect sunt instituții din Olanda, Irlanda, Grecia, Spania, Ungaria și Finlanda,

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

6 comentarii

alin

Acum 2 ani

Parere personala Daca doresc sa cumpar legume la pret bun, merg la piata cibin luni,marti miercuri -cel tarziu. Pe weekend preturile sunt mai mari. La piata Transilvania nu merg pentru ca am impresia ca datorita notorietatii, reclamei - preturile sunt mai mari ca la cibin. Parere strict personala :-), no ofense. Asa fac eu, desi stau la cativa metrii de renumita piata :-).
Raspunde

Don Balon

Acum 2 ani

Serios!!¡¡
Raspunde

Muc the little

Acum 2 ani

O laie! Ne plac supermarketurile si etichetele cu " oferta ". Nu ne pasa ca marii retaileri fac banu' gros de pe noi si il duc in Austria sau Germania sau de unde or mai fi. Noi o ardem eco si natural dar nu vrem ca Producatorul român sa se dezvolte. Adica cum, sa o duca mai bine decât noi cumparatorii? Asta peste cadavrul nostru! Bai e o lume nebuna in care unii fac cashu gramada iar altii nu. Scurt. Proiecte, frectii! Producatorul român, de orice tre sa" o ia sus". Produci lapte? Bine. Nu poti sa-l vinzi decat la un centru de colectare, care ti-l cumpara cu 1 ban pe litru. Smecherul de la centru are suste cu alt smecher care il ia cu un ban jumate, pentru ca e un alt smecher care are autorizatie de procesare ca sa castige inca jumate de ban la litru si tot asa pana la smecherul care il pune in supermarket pe raft la pretul de 6 lei adica 600 de bani. Si cu grasime 0% ( grasimea nu e buna! Vaca sau oaia care l-a facut e proasta, nu stie regulile nutritiei, stim noi, cei care te facem pe tine !)
Raspunde

Luminita

Acum 2 ani

La naiba!! ar fi amuzant, dacă n-ar fi trist... atîția bani pentru ce????????? să se plimbe unii prin lume pe bani publici și să facă, vezi Doamne, manual de proceduri?? nu v-ar fi rusine!! dați banii ăia la casele de copii și azilele de bătrâni sau faceti infrastructură că de aia sunteți consiliu județean. Numai cu tâmpenii vă ocupați!! rusineeeeeeeeee!!!!!!!!!
Raspunde

yyy

Acum 2 ani

cam atat ai priceput tu dupa ditamai articolul. stinge lumina cand iesi...
Raspunde

curios

Acum 2 ani

sunt curios, doris asta e cristina de pe vremea lu cindrea?? daca se schimba presedintele cj iarasi isi schimba numele?...dar naravu, ba......(((((((
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus