Studiu SKV: Cine distruge natura în Sibiu? Cursele de enduro, urșii și defrișările

Cursele de enduro, defrișările și urșii sunt cele mai mari probleme pe care sibienii de la SKV le-au identificat drept piedici în dezvoltarea turismului de drumeție. Aceste probleme se cer rezolvate cu atât mai grabnic cu cât, în 2021, aici va fi organizat Eurorando, evenimentul care va aduce Sibiului titlul de Capitală Europeană a Drumețiilor.

Pasionați de la 60 de organizații, din 30 de țări, vor veni în Sibiu în 2021 pentru a parcurge aproximativ 30 de trasee puse la dispoziție de SKV, Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor. Pentru a putea organiza acest eveniment de talie europeană, potecile pentru drumeții din Sibiu și împrejurimi au nevoie de pregătiri. Pentru că traseele din zonă nu sunt la standardele adoptate în toată lumea. „Analiza noastră este puțin mai critică pentru că ne dorim să ne prezentăm cu ce e mai bun în 2021. Față de standardele europene suntem departe, iar când am mers în teren pentru prima dată eram gata să renunțăm”, descrie Marcel Șofariu, președintele Asociației Carpatine Ardelene a Turiștilor (SKV - Siebenbürgischer Karpatenverein).

Conferință SKV

”România a devenit cel mai mare parc de enduro din Europa”

În România legislația nu prevede o protejare specială a potecilor de drumeții, deși acestea fac parte din patrimoniu, iar acest lucru a condus la distrugerea cărărilor. Practic, roțile motocicletelor distrug pământul și formează gropi lungi, în care nu se mai poate reface vegetația, iar apa va începe să curgă erodând astfel solul. Aceste distrugeri vor continua dacă legislația nu va interveni, sunt de părere reprezentanții SKV. „Enduro-ul are căutare în România pentru că alte țări nu permit organizarea unor astfel de manifestări. România se promovează, dar este promovată tot pentru un anumit segment și anume motocicliști. Dacă toată chestia asta continuă o să fie un rai al motocicliștilor, dar un iad al celorlalte categorii de oameni. În celelalte țări merg doar într-o zonă alocată lor și nu se împrăștie. Nu motocicleta strică neapărat, ea doar începe, iar apoi apa continuă”, subliniază Marcel Șofariu.

Una dintre problemele dezbătute a fost inițiativa construcției unor noi trasee, care reprezintă o investiție considerabilă, și apoi asigurarea menținerii lor, operațiuni care presupun noi costuri suplimentare. „Noi am putea face trasee noi, dar dacă vin cei de la Red Bull Romaniacs sau oricare alt motociclist și le fac praf, atunci toată investiția este degeaba. Asta s-a întâmplat până acum cu toate potecile pe care le avem”, detaliază președintele asociației.

În trecut, problema motocicletelor care parcurg trasee montane a fost discutată de mai multe ori în cadrul Consiliului Județean. Soluția stă în deciziile autorităților care pot delimita un traseu anume, dar în cazuri concrete oprirea enduro-ului nu s-a putut pune în practică. „Legat de enduro, au fost foarte multe discuții la Consiliul Județean, iar soluția stă în decizii pe care le pot lua autoritățile locale. Acolo unde sunt marcate trasee de drumeție autoritățile pot decide dacă acestea vor rămâne zone de drumeție sau nu. În munții Cindrel încă pot fi văzuți motocicliști, deși nu au ce căuta acolo după planul de management”, spune Mihai Proca, reprezentatul asociației „Tură în Natură”.

Mihai Proca, președintele asociației ”Tură în natură”

Președintele SKV nu își dorește să oprească desfășurarea acestor acțiuni pline de adrenalină, dar pentru o dezvoltare durabilă a turismului de drumeție ar trebui ca trasele pentru diferitele categorii de oameni să fie separate. Urmând exemplu celorlalte țări din Europa, ar trebui amenajat un parc de enduro care să oprească practicanții acestui sport din distrugerea potecilor. „Ideal ar fi să se împartă aceste trasee, să avem trasee pentru drumeții, unul pentru bicicliști și preferabil un parc pentru enduro, echipat cu toate cele necesare. Ar fi bine ca motocicletele să nu se împrăștie peste tot, nu numai datorită distrugerilor, dar și datorită zgomotului. Dacă vorbim de dezvoltarea durabilă, atunci nu putem lăsa vehiculele motorizate să intervină în felul acesta”, continuă Marcel Șofariu.

Organizatorii evenimentului Eurorando 2021 din Sibiu nu au în vedere repararea drumurilor deja afectate, dar nici nu au făcut până în acest moment sezisări autorităților locale.  „Alții au luat bani pe ele și noi să le reparăm gratis? Nu le vom repara și le vom evita pentru acest eveniment, nu numai noi, dar și turiștii”, declară Marcel Șofariu.

„Ideal este ca numărul de urși să fie redus”

Conform lui Marcel Șofariu, numărul urșilor ar trebui redus pentru a evita accidentele care se petrec în orașe, dar și accidentele din zonele montane sau de pășune. „Cei care vor veni pentru eveniment nu vor fi speriați de urși pentru că vor veni în grupuri mari, eu sunt speriat pentru turiștii care vin în România singuri. În momentul de față, datorită protejării speciale, populația de urși este mult mai mare decât capacitatea pădurii. Masculii puternici alungă ursoaicele cu pui, sunt câțiva masculi care probabil acoperă o zonă mare din pădure, iar toți ceilalți sunt alungați și caută zonele în care găsesc mâncare cu ușurință. Chiar dacă îi realocăm, vom rămâne cu un număr de urși care reprezintă supra-populația. Ideal este ca numărul de urși să fie redus la capacitatea pe care o are pădurea și pe măsură ce crește natura, numărul lor să crească proporțional. Un urs în natură, sălbatic, este mai puțin periculos ca un urs obișnuit cu oamenii”, detaliază președintele SKV.

Marcel Șofariu, președintele SKV

De asemenea, din punct de vedere turistic, urșii i-ar putea îndepărta pe cei veniți din afara țării care sunt interesați de drumețiile în România, închizând astfel șansa de a dezvolta acest tip de turism. Anul acesta au fost mai multe accidente care au implicat urși pe teritoriul României, au amintit cei de la SKV. „Anul acesta am avut doi turiști de lungă distanță care au ajuns în România și s-au întâlnit cu urși. Nici unul nu a pățit nimic, dar s-au speriat foarte tare. Unul dintre ei ne-a sunat foarte panicat la două noaptea. A fost ajutat de Salvamont. Problema cea mai mare ar fi ca toate aceste accidente din oraș să devină din ce în ce mai frecvente în pădure, iar acest lucru ar putea îndepărta turiștii”, subliniază Șofariu.

Defrișările distrug peisajul

Un traseu de drumeție ar trebui să fie unul interesant, care să treacă drumețul prin mai multe zone de pădure și în care peisajul să se modifice constant. Multe dintre traseele din România, care erau omologate, au fost scoase de pe traseele turistice din cauza defrișărilor. „Există multe zone frumoase, dar defrișarea este o problemă dacă este pe o zonă foarte mare. Aceste zone au fost scoase din traseul turistic până nu se regenerează zona, deci 50 de ani nimeni nu mai merge acolo. În Sibiu nu sunt foarte multe, dar de exemplu în zona de Prejba, pe drumul vechi, pădurea este distrusă și am făcut un nou traseu. E normal să se exploateze zonele forestiere, dar nu excesiv”, explică Marcel Șofariu.

Adrian David (stânga), șeful Salvamont Sibiu

Întrebat despre protejarea anumitor zone și oprirea defrișărilor pe traseele turistice, Adrian David a explicat că îi este imposibil să interzică defrișarea din cauza legislației. „Exploatările forestiere fac foarte mult rău. Chiar dacă sunt poteci pe un drum, pe nimeni nu interesează și defrișările continuă”, spune Adrian David, șeful Salvamont Sibiu.

Alte probleme

După ce au făcut un studiu detaliat al zonelor de drumeție în Sibiu și în împrejurimi, reprezentații SKV au descoperit mai multe probleme în teren. Pe lângă cele enumerate deja, asociația a găsit cabane ruinate, drumuri impracticabile, panglici de la competiții fluturând în vânt, lucrări care au distrus peisajul, lipsă de cabane – distanțele fiind foarte lungi între cabane -, lipsa de transport la capetele de linie și deșeuri de toate felurile.

 

foto: Silvana Armat

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).