30 de ani Când a fost mai bine: atunci sau acum?

Sunt considerați nostalgici cei care spun că pe vremea comunismului se trăia mai bine. Că economia era mai puternică decât ce avem acum, că fiecare avea o locuință, că leul de atunci era mai puternic, că exportam mult mai mult decât acum, că agricultura era net superioară celei de acum, că fiecare avea un loc de muncă, acestea sunt argumentele principale.

Am luat fiecare argument în parte și ne-am întors la cifre. Iată ce spun ele legat de România și Sibiul de acum 30 de ani, față de realitatea de acum.

imagine din una din vizitele în Sibiu a președintelui Nicolae Ceaușescu

Economia duduia”. PIB-ul a crescut de la 53,6 miliarde de dolari, la 223 de miliarde

În 1989, economia României era în scădere față de 1988. Însă chiar și dacă s-ar fi menținut la același ritm de creștere economică ca în anul precedent, economia de acum a țării tot ar fi fost de peste trei ori mai mare acum, decât atunci. Produsul Intern Brut (PIB) din anii de dinaintea Revoluției era de 53,6 miliarde de dolari, calculul fiind făcut la cursul de atunci, 1 dolar= 14,92 de lei. PIB-ul României a fost în 2017 de 223,19 miliarde de dolari, reușind performanța de a depăși Portugalia la acest capitol. În urmare creșterii economice de 4,1% consemnată de România anul trecut, PIB-ul a urcat la 202 miliarde de euro (223,19 miliarde de dolari), în vreme ce PIB-ul Portugaliei a înregistrat un avans de 2,1%, ajungând la 201,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Sursa foto: http://www.transira.ro

Comparând PIB-ul pe cap de locuitor din 1989 cu cel de acum, reiese din nou o diferență foarte mare. Acum 30 de ani, acesta era de 2.315 dolari. În 2017, PIB pe cap de locuitor se ridica la 24.510 dolari.

Înainte toți aveam un loc de muncă. Șomajul în Sibiu e de 1,87%

Sibienii ceva mai în vârstă trăiesc însă cu amintirea marilor fabrici pe care le avea județul atunci: Independența, Balanța, Uzina Mecanică Mârșa, Drapelul Roșu, Steaua Roșie, Libertatea. Dintre toate acestea nu a mai rezistat decât Compa. Doar Independența avea la revoluție peste 8.500 de angajați.

Sursa foto: https://www.independentasa.ro/

În 1989, în România erau opt milioane de angajați și, oficial, niciun șomer. Înainte de Revoluție, șomajul nu era recunoscut oficial, dar exista totuși șomaj tehnic și șomaj mascat, s-au cheltuit atunci resurse uriașe pentru construirea unor capacități de producție care au generat pierderi, dar au asigurat ocuparea forței de muncă. Acum, sunt însă mult mai puțini angajați. În februarie 2018 s-a consumat un record istoric al ultimilor 20 de ani:  numărul de salariați din România a trecut pentru prima dată de 4,9 milioane. Sibiul are acum puțin peste o sută de mii de angajați, mult sub cifrele de dinainte de 1989. Cu toate acestea, șomajul este foarte mic: În evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu sunt înregistrați puțin peste trei mii de șomeri, rata șomajului fiind de 1,87%. Unde sunt restul: cei mai mulți plecați în afara granițelor țării, iar mulți alții, la pensie. Din cauza lipsei de oameni disponibili, tot mai mulți oameni de afaceri caută forță de muncă în străinătate.

Toți aveam o locuință! În 30 de ani populația a scăzut, dar au apărut 20 de mii de noi locuințe

De la Revoluție și până în 2018, în județul Sibiu s-au construit peste 20.000 de locuințe. Și media suprafeței locuibile a crescut în această perioadă, de la 33,6 mp, cât reprezenta media în 1990, la 47 mp, în 2017. În cifre absolute, în 1990, în județul Sibiu erau 160.600 de locuințe, iar la finalul anului 2017 erau înregistrate 181.900 de locuințe, în condițiile în care populația județului a scăzut foarte mult. Creșterea numărului de locuințe a fost de 13,3%, iar dimensiunea lor medie a crescut cu 51,3%, se arată într-un studiu prezentat de analizeeconomice.ro, susținut cu date preluate de la Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, Sibiul nu este printre județele cele mai dezvoltate în această statistică.

Între 1990 și 2017, numărul locuințelor din România a crescut cu 12,1%. În cifre asta se traduce într-un plus de 970,4 mii de locuințe. În aceeași perioadă, suprafața totală locuibilă a locuințelor de la nivel național a crescut cu 179,56 milioane de metri pătrați, de la 246,85 la 426,41 mil. mp.

Dacă în 1990, o locuință în România avea o suprafață medie locuibilă de 30,8mp, anul trecut, suprafața medie locuibilă pe locuință a ajuns la 47,5 mp. La polul opus, cu cea mai mică creștere procentuală a numărului de locuințe se situează Bucureștiul (0,3%), fiind devansat de județele Hunedoara – 2,2% și Caraș Severin – 1,0%.

Ce exporturi aveam odată! Sibiul exportă acum o treime din cât exporta România în 1989

În 1989, totalul exporturilor României era de circa 10,5 miliarde de dolari. Doar județele Regiunii Centru, Sibiu, Brașov, Mureș, Covasna, Harghita și Alba au reușit în 2017 exporturi de 10,2 miliarde de euro, aproximativ 11,63 miliarde de dolari, mai mult decât exporta înainte de Revoluție întreaga Românie. Județul Sibiu a contribuit la exporturile regiunii, în anul 2017, cu 3,36 miliarde de dolari, ceea ce ar reprezenta o treime din totalul exporturilor din 1989.

România avea un excedent comercial de peste două miliarde de dolari în 1989, acesta fiind și ultimul an în care România a mai avut o balanță pozitivă. După 1990, România a avut permanent deficit comercial, care a variat în funcție de perioadele economice pe care le-am trecut.

Aveam ce pune pe masă! Cât mâncau românii în 1989 și cât mănâncă acum

Conform datelor Anuarului Statistic al României din 1990, un român consuma în medie 50,2 kilograme de carne și produse de carne, 16,7 kg de grăsimi vegetale și animale, 229 de ouă, 71,7 kg de cartofi, 135,6 kg de legume și produse din legume în echivalent legume proaspete, 53,9 kg de fructe și produse din fructe, 24,7 kg de zahăr și produse din zahăr, inclusiv miere de albine și 157,3 kg de cereale și produse din cereale în echivalent făină. În 2018, un român consuma în medie 73,8 kg de carne, cu 23,6 kg mai mult decât în 1989. Consumul mediu de ouă se ridica anul trecut la 236, cu doar șapte ouă mai multe decât în 1989. În 2018, un român mânca în medie 95 kg de cartofi, cu 23,3 kg mai mult decât în urmă cu 30 de ani. 173,5 kg de legume consuma în medie un român în 2018, cu 37,9 kg mai multe decât în 1989. Dacă în 1989 un român consuma în medie 24,7 kg de zahăr și produse din zahăr, 30 de ani mai târziu consumul mediu anual s-a ridicat la 25,4 kg, cu doar 1,3 kg mai mult. Consumul de cereale a crescut și el. Față de cele 157,3 kg de cereale și produse din cereale în echivalent făină, cât consuma un român, în medie, într-un an în 1989, consumul a ajuns acum la 205 kg. Un plus de 47,7 kg.

În concluzie, se consumă în medie mai mult decât acum 30 de ani. Nu trebuie însă să uităm și efortul care se depunea în urmă cu 30 de ani în obținerea alimentelor, fie că vorbim de pâine, ouă, carne făină sau zahăr. În plus, consumul din 1989 la produsele de bază era restricționat, iar vânzarea lor în magazinele alimentare se făcea pe bază de cartelă.

Se făcea agricultură! Cifrele aproape s-au dublat în 30 de ani

Aveam CAP-uri, IAS-uri, se făceau irigații, existau hectare întregi de solarii, nu exista niciun petec de pământ rămas necultivat. Asta spun cei care privesc cu nostalgie spre agricultura din urmă cu 30 de ani. Să vedem cifrele:

În 1989, producția medie la hectar la cartofi era de 10.964 de kilograme. Anul trecut, producția era de 14.440 de kilograme la hectar. Acum 30 de ani, producția de grâu era de 3.235 de kg/ha, iar în acest an, unul mai slab la această cultură față de anul trecut, producția de grâu a fost de 4.759 kg/ha. În 1989, producția de porumb boabe era de 2.756 kg/ha. Acum, producția se apropie de 4.000 de kg/ha.

În 1989, producția totală de cereale boabe se ridica la 17,17 milioane de tone. La porumb boabe producția a fost de 6,8 milioane de tone, iar la floarea soarelui de 0,5 milioane de tone. Numărul de tractoare agricole era în 1989 de 127 de mii. În 2018, România a realizat peste 30 de milioane de tone de cereale, fiind pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de porumb și floarea soarelui. La floarea soarelui s-a realizat o producție de 3,35 milioane de tone. Datele statistice ale Ministerului Agriculturii arată pentru 2019 o producție totală de 10.051.997 tone de grâu, o medie de 4.786 kg/ha și 2.100.178 hectare recoltate în 2019.

În anul 2017 erau înregistrate 206.347 de tractoare, față de cele 127.000 în urmă cu 30 de ani. Chiar și așa, România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de utilaje agricole.

Cu un salariu cumpăram tot ce voiam! Cu cât a crescut puterea de cumpărare în 30 de ani

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în 1989 salariul mediu net pe economie era de 3.063 de lei pe lună. Conform acelorași date, în acea perioadă, un kilogram, de cartofi costa 11,67 de lei, 10 ouă de găină costau 38,1 lei, un litru de lapte proaspăt de vacă costa 11,67 de lei. Dacă un muncitor s-ar fi hotărât să cumpere doar carne cu leafa pe o lună, ar fi dus acasă 82 de kilograme de carne de porc. Asta, dacă ar fi avut de unde să o cumpere. Din acest salariu se puteau cumpăra 262 de litri de lapte sau 80 de cartoane de ouă, spre exemplu.

În 2019, salariul mediu net este de 3.075 de lei, foarte asemănător cu cel de acum 30 de ani. Prețurile, însă, sunt puțin schimbate. În supermarket-uri un litru de lapte costă 11 lei, un kilogram de ceafă de porc fără os costă 23 de lei, iar 10 ouă ecologice fac 16 lei. Făcând același exercițiu, după 30 de ani, un român poate cumpăra cu un salariu mediu net 279 de litri de lapte, 192 de cartoane de ouă cu câte 10 bucăți și 133 de kilograme de ceafă de porc fără os.

A fost mai bine sau mai rău înainte de 1989? În final, la această întrebare fiecare va răspunde oricum în funcție de propriile experiențe, indiferent de cât de clare sunt cifrele medii anuale.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro